Dobrogea si Oltenia, cele mai expuse desertificarii

Cel mai mare eveniment în domeniul gospodăririi apelor, în care se va dezbate fenomenul deşertificării, ce afectează şi Dobrogea, se va desfăşura în perioada 16-22 martie, la Istanbul, Turcia.

Cel de-al cincilea Forum Mondial al Apei încerca să aducă pe agenda internaţională criza de apă din întreaga lume. Potrivit purtătorului de cuvânt al Direcţiei Apelor Dobrogea-Litoral (DADL), Cătălin Anton, peste 3.000 de organizaţii şi 10.000 de participanţi sunt aşteptaţi la eveniment. Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (ONU) a descoperit faptul că doi din trei oameni de pe Pământ vor trăi în regiuni fără apă până în 2025, dacă modul actual de consum al apei va continua, spun specialiştii. Există opinii conform cărora 36 din 50 de state din SUA s-ar putea confrunta cu criza apei în următorii cinci ani, în condiţiile în care un locuitor din SUA foloseşte în jur de 262 de litri de apă zilnic.
Dobrogea este o regiune supusă deşertificării. Defrişările exagerate ameninţă echilibrul ecologic al României, siguranţa alimentara şi sănătatea populaţiei. Dacă în anul 1900, România avea 18 milioane hectare de pădure, în 1945 erau nouă milioane de hectare, iar în 1989 se ajunsese la numai şase milioane de hectare împădurite.
Soluţia salvatoare împotriva acestui fenomen ar putea fi montarea de perdele forestiere. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, a susţinut recent această idee, avertizând că Dobrogea şi Oltenia sunt zonele cu risc maxim de deşertificare. „Lucrarea efectuată de specialişti din mai multe instituţii de specialitate arată că partea sudică a continentului va suferi din cauza încălzirii globale, iar solurile din aceste zone riscă să devină aride. În ţara noastră, cele mai afectate regiuni vor fi de la vest la est, Banatul, Oltenia, estul Munteniei şi Dobrogea, cu prelungire pe sudul Moldovei", a arătat ministrul Nicolae Nemirschi.