Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
15:09 10 08 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Candidații dreptei, de la Constanța, au propria versiune despre cum ar trebui folosiți banii negociați la Bruxelles de președintele Klaus Iohannis

ro

24 Jul, 2020 00:00 1751 Marime text
  • România a obținut 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene
  • Suma prezentată de președinte este împărțită în fondurile europene parte din bugetul multianual 2021-2027 și fondul pentru redresare economică
  • Candidații dreptei de la Constanța, aspiranți la fotoliul de primar al municipiului reședință de județ au propria versiune despre cum ar trebui folosiți acești bani europeni
  • Stelian Ion( USR) spune că viitorii primari vor influența direct felul în care aceste fonduri vor fi absorbite și cheltuite
  • Vergil Chițac(PNL) este de părare că atragerea fondurilor europene nu trebuie să rămână o lozincă electorală
 
România a obținut 79,9 miliarde de euro pentru proiectele europene, a anunțat președintele Klaus Iohannis la Bruxelles, după ce s-a ajuns la un acord privind pachetul de redresare economică.
Suma prezentată de președinte este împărțită în fondurile europene parte din bugetul multianual 2021-2027 (46,4 miliarde de euro) și fondul pentru redresare economică (33,5 miliarde de euro).
Candidații dreptei de la Constanța, aspiranți la fotoliul de primar al municipiului reședință de județ au propria versiune despre cum ar trebui folosiți acești bani europeni.
 
Stelian Ion( USR): “Viitorii primari vor influența direct felul în care aceste fonduri vor fi absorbite și cheltuite”
 
Candidatul Alianței USR-PLUS la primăria Constanța, deputatul Stelian Ion afirmă că cele 80 de miliarde de euro pe care România le poate primi din partea Uniunii Europene reprezintă o extraordinară oportunitate de dezvoltare.
“Este o șansă pe care nu avem voie să o ratăm, iar viitoarele administrații (centrală și locale) vor influența direct felul în care aceste fonduri vor fi absorbite și cheltuite. Este crucial pe mâna cui dăm aceste fonduri sau posibilitatea de a le accesa.
Din acest punct de vedere, administrația locală din Constanța reprezintă un exemplu negativ. Pierderea finanțării pentru refacerea Parcului Arheologic și felul deplorabil în care a fost reabilitat pavajul din Peninsulă sunt eșecuri de notorietate ale tandemului Mazăre-Făgădău.
Așadar, de modul în care autoritățile române vor reuși să atragă aceste fonduri europene depind însănătoșirea economică a țării noastre și, implicit, modul în care vor evolua domenii esențiale: infrastructura de transport, agricultura, sănătatea, educația, digitalizarea, energia durabilă.
Chiar dacă negocierile au fost intense, s-a dovedit încă o dată că Uniunea Europeană reprezintă o construcție solidă, solidaritatea fiind una dintre valorile care stau la temelia acesteia”, susține candidatul USR-PLUS.
 
 
Vergil Chițac(PNL): “Atragerea fondurilor europene nu este o lozincă electorală”
 
La rândul său, candidatul PNL pentru primăria Constanța, Vergil Chitac spune că atragerea fondurilor europene nu este o lozincă electorală, “după cum puterea anilor trecuți a lăsat să se înțeleagă, ci este un punct esențial în agenda de dezvoltare a țării. Mă bucur că domnul președinte Iohannis a acționat în consecință, precum au făcut-o și câțiva primari din vestul țării, care și-au transformat orașele cu bani de la UE”.
Senatorul mai afirmă că “din păcate, noi, în Constanța, facem iar notă discordantă și suntem printre ultimii și aici. Consecințele? Nenumărate. Veniturile la buget au fost din ce în ce mai mici, ajungându-se ca, în 2020, pentru fiecare constănțean să se cheltuiască 3134 de lei, în timp ce pentru un clujean 5185 de lei, iar pentru un orădean 9183 de lei (de aproape trei ori mai mult!). În mod ce poate părea paradoxal, chiar dacă taxele locale au suferit majorări considerabile (de exemplu taxele pentru un apartament cu 2 camere de 50 mp, locuit de 4 persoane, au crescut de la 271 lei în 2016 la 494 lei în 2020), veniturile la buget s-au diminuat. De ce? Din cauza lipsei investițiilor private și, ați ghicit, a lipsei proiectelor finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile”.
 
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii