Un cunoscut doctor s-a plâns Curții Supreme de funcționarii Primăriei Constanța. Motivul – nouă dintre terenurile Dosarului Retrocedărilor

• Doctorul Alexandru Octavian Șerban s-a plâns Curții Supreme de funcționarii Primăriei Constanța.
• Totul are legătură cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care fostul primar Radu Mazăre a fost condamnat pentru retrocedările din Constanța.
• Mai exact, spune doctorul, deși este achitat și nu mai are sechestru pe cele nouă terenuri pe care le deține, Primăria Municipiului Constanța a refuzat să înlăture din acte mențiunile respective.

Anchetat, trimis în judecată și achitat definitiv în Dosarul Retrocedărilor din Constanța, în care fostul primar Radu Mazăre a primit nouă ani de detenție, doctorul Alexandru Octavian Șerban s-a plâns Curții Supreme de funcționarii Primăriei Constanța.
Totul are legătură cu decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care fostul primar a fost condamnat la închisoare și prin care s-a decis, totodată, ca terenurile ce ar fi fost retrocedate în mod nelegal să se întoarcă în proprietatea Constanței sau a statului, după caz.
Astfel, potrivit Hotărârii 118/2020 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, medicul Alexandru Octavian Șerban s-a arătat nemulțumit faptul că angajații primăriei ar fi interpretat în mod greșit decizia definitivă pronunțată în Dosarul Retrocedărilor.

Achitat și fără sechestru pe cele nouă terenuri

Mai exact, spune doctorul, deși este achitat și nu mai are sechestru pe cele nouă terenuri pe care le deține, „Primăria Municipiului Constanța a refuzat să înlăture din certificatele fiscale, din evidențele și celelalte documente emise de unitatea administrativ teritorială mențiunile cu privire la grevarea de sarcini a celor nouă imobile“.
Medicul a mai afirmat în plângerea transmisă Înaltei Curți că, în răspunsul primit de la primărie, în urma solicitării sale, se arată că „terenurile menționate la punctul 1 din prezenta adresă nu fac parte din cele 80 de terenuri pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii, însă fac obiectul dispozițiilor anulate în tot sau în parte de către aceeași instanță“.
Totuși, spune cadrul medical, autoritățile locale au interpretat greșit dispozițiile Deciziei penale nr. 32/A din 7 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În aceste condiții, s-a adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție a României și a cerut lămurirea dispozitivului deciziei penale, legat de terenurile pe care le deține.

Efectele deciziei, extinse în defavoarea sa

Potrivit Hotărârii 118/2020, disponibilă pe portalul jurisprudenței Curții Supreme, medicul s-a mai plâns de faptul că autoritățile locale ar fi extins efectele deciziei din Dosarul Retrocedărilor în defavoarea sa.
Totodată, „prin menţiunile din certificatele de urbanism emise, îi împiedică exercitarea dreptului de proprietate în deplinătatea prerogativelor prevăzute de lege, cu toate că titlurile în baza cărora au fost dobândite terenurile, respectiv contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu (...), nu au fost desfiinţate de instanţa de judecată“, conform sursei citate.
Mai departe, Alexandru Octavian Șerban „a opinat că funcţionarii primăriei municipiului Constanţa, pentru a interpreta eronat dispozitivul deciziei, se folosesc de împrejurarea că dispoziţiile instanţei nu sunt suficient de clare în ceea ce priveşte dreptul său de proprietate“.
În acest context, medicul a considerat că formularea unei contestaţii la executare „este singurul remediu pentru ca Înalta Curte să clarifice conţinutul hotărârii şi să elimine orice dubiu privitor la buna sa credinţă şi la dreptul său de proprietate“.

Terenurile, departajate „foarte clar“ în dispozitivul deciziei

Totuși, acesta „a subliniat (...) că în dispozitivul deciziei menţionate sunt departajate foarte clar terenurile asupra cărora instanţa de apel a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi obligaţia corelativă a Ministerului Finanţelor Publice şi a Unităţii Administrativ Teritoriale a municipiului Constanţa de a iniţia demersurile necesare pentru a reintra în posesia lor, imobilele aflate în proprietatea sa nefiind cuprinse în respectiva enumerare“.
„În plus, din aceeaşi hotărâre rezultă foarte clar că asupra terenurilor care îi aparţin nu mai este instituită nicio măsură asigurătorie şi că acestea se regăsesc în patrimoniul său libere de orice sarcină, aşa încât în actele şi evidenţele autorităţilor locale nu ar trebui să existe nicio menţiune referitoare la eventuale drepturi ale statului sau unităţii administrativ teritoriale“, a mai arătat medicul.

Contestația medicului, respinsă de Curtea Supremă

După analizarea solicitării, însă, magistrații Curții Supreme au decis să respingă contestația la executare formulată de Alexandru Octavian Șerban.
„Terenurile cu privire la care există obligaţia Ministerului Finanţelor Publice, ca reprezentant al Statului Român, şi a Unităţii Administrativ Teritorială Municipiul Constanţa de a întreprinde, în condiţiile legii civile, demersurile necesare pentru a intra în posesia bunurilor în privinţa cărora s-a restabilit situaţia anterioară, au fost expres indicate la paginile 32 - 36 din minută, iar printre acestea nu se regăsesc şi terenurile aflate în proprietatea contestatorului“, au arătat judecătorii Curții Supreme.
Mai departe, arată instanța supremă, „în ceea ce priveşte situaţia juridică a celor nouă terenuri nu există nicio neclaritate în dispozitivul hotărârii a cărei executare se contestă, aspect recunoscut, de altfel, chiar de contestator, atât în cererea scrisă cu care a învestit instanţa, cât şi cu prilejul dezbaterilor, care a precizat, totodată, că a formulat această contestaţie la executare întrucât autorităţile locale au interpretat greşit respectiva decizie, inserând, în actele emise, menţiuni contrare dispoziţiilor instanţei“.
„Atâta timp cât dispozitivul deciziei este pe deplin lămuritor, modalitatea în care autorităţile locale au înţeles să îl interpreteze cu prilejul executării hotărârii nu reprezintă o chestiune care să poate fi remediată pe calea contestaţiei la executare reglementată de art. 598 alin. (1) C. proc. pen., ci impune doar o mai mare atenţie a organelor abilitate cu prilejul punerii în executare a dispoziţiilor din hotărâre vizând latura civilă“, au conchis judecătorii Curții Supreme.

Citește și:

Legături cu Dosarul Retrocedărilor din Constanța:
Cunoscutul medic Alexandru Octavian Șerban, vizat de o decizie definitivă a Curții Supreme