Procurorul general Alex Florența prezintă obiectivele îndeplinite și rezultatele obținute în mandatul derulat la conducerea PÎCCJ

Procurorul general Alex Florența a prezentat astăzi, 3 martie 2026, obiectivele îndeplinite și rezultatele obținute de la începutul preluării conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și până în prezent, respectiv perioada 2023-2026.
 
Amintim că magistrații Alex Florența de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Gill-Julien Grigore-Iacobici de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța au fost propuși de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru ocuparea celor două funcții de adjuncți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
 
Iată ce a transmis Alex Florența:
 
La momentul preluării funcției de procuror general al PÎCCJ în anul 2023, unitatea de parchet din vârful sistemului judiciar se afla într-o criză acută de personal, organizare și reglementare internă.
 

În cursul anului 2023, gradul de ocupare a funcțiilor de execuție la nivelul PÎCCJ înregistra cel mai scăzut nivel din istorie, cu un minim de 39%, iar în ceea ce privește funcțiile de conducere, toate acestea erau vacante.
 
De asemenea, PÎCCJ avea o organizare internă care nu mai fusese adaptată la evoluția nevoilor de funcționare de circa 20 de ani.
 
Nu în ultimul rând, Ministerul Public își desfășoară activitatea în baza legilor de organizare și funcționare primare și conform reglementărilor normative interne (Ordine ale procurorului general) care organizează activitatea parchetelor pe diferite sectoare de activitate. Din această perspectivă, la momentul preluării funcției de procuror general al PÎCCJ, Ministerul Public suferea de o acută lipsă de reglementare, ultimele ordine normative importante fiind emise cu peste 10 ani în urmă.

 
Această criză de funcționare a PÎCCJ a impus adoptarea într-un interval de timp limitat a mai multor direcții importante de acțiune:
1.            Rezolvarea crizei de personal și gestionarea stocului uriaș de dosare
2.            Adoptarea unui nou Regulament de ordine interioară al parchetelor, care să genereze, pe de o parte, capacități proprii de efectuare a urmăririi penale, iar pe de altă parte, să asigure capabilitățile unei coordonări eficiente a parchetelor din subordine
3.            Derularea celui mai amplu program de reglementare internă, prin emiterea de ordine ale procurorului general, în condițiile unei lipse de reglementare articulată în ultimii 10 ani
4.            Digitalizarea Ministerului Public
 
Rezolvarea crizei de personal și gestionarea stocului uriaș de dosare
 

A. Rezolvarea deficitului de personal de la nivelul PÎCCJ
 
La momentul preluării mandatului de procuror general, în anul 2023, Ministerul Public se confrunta cu una dintre cele mai grave crize de resurse umane din istoria sa recentă, cu impact direct asupra capacității de funcționare a unităților de parchet și asupra calității actului de urmărire penală.
 
La nivelul PÎCCJ, în cursul anului 2023, gradul de ocupare a funcțiilor de execuție a cunoscut, în anumite momente, un minim de 39,58%, iar în ceea ce privește funcțiile de conducere toate pozițiile erau neocupate, aspect care făcea ca, la momentul preluării mandatului, parchetul instanței supreme să fie aproape în incapacitate de funcționare, fiind afectate atât capacitatea de instrumentare a cauzelor proprii, cât și rolul de coordonare a parchetelor din subordine.
 
Eforturile de atragere în cadrul PÎCCJ a unor procurori cu experiență, atât de la parchetele ierarhic inferioare, cât și din cele două structuri specializate, a făcut ca în prezent, gradul de ocupare a funcțiilor de procuror să fie de 62,24 %, (și aceasta în pofida a două valuri de pensionări succesive, a plecării în 2024 la Inspecția Judiciară a unui număr semnificativ de procurori și a faptului că în 2025 nu s-a organizat niciun concurs de promovare).
 
În mod similar, la finalul anului 2025 s-a înregistrat și o îmbunătățire a gradului de ocupare a funcțiilor de procurori vacante la nivelul întregului Minister Public, care a ajuns la 76,28%
 
B. Gestionarea creșterii stocului de dosare
 
Una dintre problemele structurale cu care s-a confruntat Ministerul Public a reprezentat-o numărul uriaș de dosare de soluționat, în permanentă creștere de la un an la altul (anul 2024 înregistrând cel mai mare număr de dosare din ultimii 10 ani – 1.788.805 dosare la o schema de circa 2000 de procurori).
 
În scopul remedierii acestor probleme, în perioada 2023 – 2025, au fost dispuse mai multe măsuri manageriale, care au vizat:
- introducerea unor mecanisme administrative de triere, prioritizare și control al fluxurilor de dosare (prin adoptarea Ordinului comun al procurorului general al PÎCCJ și MAI nr.289/20.12.2024 pentru aprobarea Normelor metodologice privind înregistrarea, evidența unitară, circuitul sesizărilor penale);
- echilibrarea volumului de muncă pe verticala Ministerului Public, prin instituirea unor criterii obiective și predefinite de preluare a cauzelor de către parchetele ierarhic superioare (prin adoptarea Ordinului procurorului general nr. 286/2024).
 
Ca urmare a acestor măsuri, în anul 2025 s-a reușit, pentru prima dată în ultimul deceniu, stoparea creșterii stocului de dosare de soluționat, înregistrându-se o scădere cu 1,6% față de anul precedent.
 
Totodată, în perioada de referință s-a obținut o creștere a celerității în soluționarea cauzelor, din totalul cauzelor soluționate pe fond, în medie 45% fiind soluționate în mai puțin de 1 an de la sesizare.
 
Reorganizarea internă a parchetelor
 
A. Reorganizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
 
Anterior anului 2023, PÎCCJ funcționa în baza unei organigrame învechite, neadaptate evoluțiilor mediului infracțional și noilor tipologii de cauze cu grad ridicat de complexitate. Activitatea de urmărire penală se desfășura în cadrul unei structuri lipsite de specializare reală, fiecare procuror din cadrul Secției de urmărire penală instrumentând cauze din toate categoriile de infracțiuni, indiferent de gradul de complexitate sau de specificul acestora.
 
Această abordare generalistă genera dificultăți majore în instrumentarea cauzelor ultra-specializate, conducea la o utilizare ineficientă a resurselor existente și limita capacitatea PÎCCJ de a-și exercita rolul de structură de vârf în combaterea infracționalității grave.
 
În acest context, adoptarea unui nou Regulament de ordine interioară al parchetelor a reprezentat o măsură structurală esențială, care a permis reorganizarea PÎCCJ pe criterii de specializare și prioritizare a domeniilor de acțiune.
 
Reorganizarea internă a PÎCCJ a presupus crearea unor departamente specializate în combaterea formelor de criminalitate înalt specializate (Biroul de combatere a infracțiunilor economico-financiare, Biroul de combatere a infracțiunilor de mediu, Biroul de combatere a infracțiunilor informatice, Compartimentul  de analiză și investigații financiare etc).
 
B. Reorganizarea hărții administrative a parchetelor de pe lângă judecătorii
 
La nivelul Ministerului Public există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, dintre care 105 sunt calificate ca unități mici și foarte mici, având în schemă între 3 și 5 posturi de procurori.
 
Aceste unități de parchet sunt situate în localități mici, neatractive pentru procurorii care acced în profesie ceea ce, în condițiile unui deficit de procurori de circa 25%,  generează probleme constante de personal, atât la nivelul funcțiilor de execuție, cât și la cel al funcțiilor de conducere. Aceste lipsuri trebuie suplinite constant prin delegări periodice ale unor procurori din alte unități de parchet, cu consecința implicării unor resurse financiare suplimentare (cheltuieli cu deplasarea, cazare).
 
În plus, pe lângă stocul ridicat de dosare de soluționat anual, la care făceam referire mai sus, o problemă constantă la nivelul Ministerului Public o reprezintă volumul inegal de lucru între unitățile de parchet, urmare a competenței teritoriale diferite ce îi revine fiecărui parchet de pe lângă judecătorie. Ca exemplu, în prezent se constată o disproporție uriașă între parchetele care înregistrează un volum maxim de dosare (cu o medie de circa 5.500 de dosare/procuror) și cele cu un volum minim (cu o medie de 350 de dosare/procuror).
 
Or, imposibilitatea echilibrării acestui volum de dosare, din cauza competenței teritoriale clar delimitate între unitățile de parchet, generează pe de o parte o utilizare inadecvată a resursei umane, iar pe de altă parte întârzieri semnificative în soluționarea cauzelor, în situația parchetelor supra-încărcate, cu consecințe directe asupra calității și celerității actului de justiție.
 
Pentru remedierea acestor disfuncționalități, soluția identificată la nivelul Ministerului Public a reprezentat-o reorganizarea hărții administrative a parchetelor prin înființarea unui parchet unic la nivel județean, care să funcționeze pe lângă judecătorii, cu sediul în reședința de județ, și transformarea celorlalte unități de parchet de pe lângă judecătorii din respectivul județ în sedii secundare.
 
Aceasta ar presupune prima reorganizarea modernă a hărții parchetelor din ultimii 30 de ani. PÎCCJ a înaintat încă din cursul anului 2024 Ministerului Justiției o propunere de modificarea a legislației în acest sens.
 
În urma eforturilor depuse, la data de 24.02.2026, Ministerul Justiției a supus dezbaterii publice proiectul de Lege privind reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătorii .
 
 
Derularea celui mai amplu program de reglementare internă, prin emiterea de ordine ale procurorului general.
 
La momentul preluării funcției de procuror general al PÎCCJ în anul 2023, Ministerul Public suferea de o acută lipsă de reglementare, ultimele ordine normative importante fiind emise cu peste 10 ani în urmă.
 
Această criză de reglementare internă a impus adoptarea într-un interval de timp limitat a mai multor ordine normative menite să organizeze activitatea Ministerului Public în domenii cheie precum: investigarea infracțiunilor de evaziune fiscală și a celor de mediu, efectuarea investigațiilor financiare paralele, instituirea măsurilor asigurătorii, preluarea cauzelor de către parchetele ierarhic superioare etc.
 
A.            Elaborarea de metodologii de investigare cu caracter practic
La nivelul unităților de parchet și al organelor de poliție există un nivel destul de scăzut de know-how în ceea ce privește investigarea infracțiunilor cu un grad ridicat de specializate (evaziune fiscală, infracțiuni de mediu, cybercrime). Experiența anterioară a dovedit că aceste disfuncționalități nu pot fi îndreptate doar prin sesiuni de formare profesională, din cauza capacității limitate de formare și a fluctuației mari de personal în cadrul Ministerului Public.
 
Pentru remedierea acestei situații, în perioada 2023–2025, au fost elaborate și implementate la nivelul PÎCCJ metodologii de investigare cu caracter practic, inspirate din modelele funcționale ale instituțiilor de aplicare a legii din alte state, având natura unor ghiduri operaționale de tip „step-by-step”, în domeniul investigării infracțiunilor de evaziune fiscală, a fraudelor privind colectarea / reciclarea / valorificarea deșeurilor de ambalaje, a infracțiunilor privind regimul deșeurilor sau pentru efectuarea percheziției informatice.
 
B.            Creșterea gradului de recuperare a prejudiciilor produse prin infracțiuni
 
În anul 2023, capacitatea Ministerului Public de a desfășura investigații financiare paralele și de a recupera produsul infracțiunii era limitată de lipsa unor structuri specializate și a unor proceduri unitare de lucru. Instituirea măsurilor asigurătorii era adesea formală și insuficient fundamentată, ceea ce afecta eficiența recuperării prejudiciilor.
 
Acest imperativ a presupus adoptarea mai multor măsuri:
► Înființarea Compartimentului de analiză și investigații financiare         
 
Anterior reorganizării PÎCCJ, nu exista niciun compartiment specializat în efectuarea de investigații financiare paralele, iar lipsa de cunoștințe de specialitate în acest domeniu era cvasi-generală. Compartimentul nou creat a fost dotat cu specialiști în domeniul economico-financiar și ofițeri de poliție specializați în analiza informației.
► Implementarea Metodologiei de efectuare a investigațiilor financiare paralele
 
De asemenea, modul de efectuare a unei investigații financiare de calitate a presupus adoptarea unei proceduri de lucru standardizate, care să dezvolte principalele tipuri de investigații necesare pentru îmbunătățirea capacității de colectare eficientă a datelor din mediul infracțional și de abordare a domeniului activelor speciale, cum ar fi criptomonedele și bunurile aflate în jurisdicții offshore.
► Implementarea sistemului informatic național integrat de evidență a creanțelor provenite din infracțiuni (ROARMIS)
 
Sistemul electronic permite o evidență exactă și trasabilitatea tuturor bunurilor care au făcut obiectul măsurilor asigurătorii, de la momentul indisponibilizării acestora până la momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care se dispune asupra respectivelor bunuri.
 
Digitalizarea Ministerului Public
 
În anul 2023, nivelul de digitalizare a Ministerului Public era practic inexistent, singura aplicație în uz fiind ECRIS, care permitea însă doar o evidență statistică aproximativă a dosarelor înregistrate. Mai mult, fiecare unitate de parchet avea propria evidență, fără integrarea datelor statistice, astfel încât pentru orice element statistic trebuiau emise adrese către unitățile de parchet în vederea comunicării datelor. În cvasi-majoritatea activității, inclusiv aspectele administrative sau cele de colaborare cu alte instituții, aceasta se realiza exclusiv pe hârtie.
 
Pentru remedierea acestor disfuncționalități evidente, în perioada 2023-2026 a fost implementat un amplu program de digitalizare, care a făcut ca în decurs de mai puțin de 3 ani, în prezent, întreaga activitate a Ministerului Public să se deruleze în format electronic (cu excepția dosarului fizic, care este încă într-un stadiu intermediar, în principal ca o consecință a arhitecturii actuale a Codului de procedură penală).
 
Cuantificarea rezultatelor obținute ca urmare a măsurilor dispuse
 
Măsurile manageriale adoptate în perioada 2023–2026 au avut un caracter sistemic și integrat, fiind concepute pentru a remedia disfuncționalități existente de mai mulți ani la nivelul Ministerului Public. Eficiența acestora poate fi evaluată obiectiv prin analiza indicatorilor cantitativi și calitativi de performanță, care reflectă atât evoluția activității instituției, cât și capacitatea acesteia de a răspunde unor provocări fără precedent.
→ s-a înregistrat o pondere semnificativă a cauzelor soluționate prin trimitere în judecată, cu un procent de 9,4% în 2024 și 2025 (comparativ, în 2015 această pondere era de 6,6%);
 
De asemenea, ponderea inculpaților trimiși în judecată din totalul celor cercetați în cauzele soluționate a ajuns la un procent de 51,7%, cel mai ridicat din ultimii 10 ani.
→ s-a înregistrat cea mai scăzută rată a achitărilor din ultimii 9 ani, cu un minim de 1,2% în anii 2024 și 2025.
 
Pe fondul unei practici judiciare care a cunoscut revirimente repetate, PÎCCJ a exercitat constant căile de atac prevăzute de lege și a formulat concluzii în procedurile de hotărâri preliminarii și recursuri în interesul legii, inclusiv în ceea ce privește interpretarea normelor privind prescripția.
 
De asemenea, PÎCCJ a formulat căi extraordinare de atac în cazurile în care au fost pronunțate soluții considerate nelegale, unele dintre acestea cu un mare impact în rândul opiniei publice, cum a fost cazul inginerului Ursu .
→ s-a obținut cel mai mare grad de fermitate (numărul inculpaților arestați preventiv din totalul inculpaților trimiși în judecată) din ultimii 10 ani – 13,3%.
→ în intervalul 2023 – 2025 au fost instituite măsuri asigurătorii în cuantum de 3,5 miliarde de lei;
→ în intervalul 2023-2025 s-a reușit soluționarea majorității dosarelor ”istorice” aflate pe rolul PÎCCJ
 
Exemplificăm din această perspectivă soluționarea prin rechizitoriu a următoarelor dosare:
-              dosarul privind Mineriada ,
 
-              reprimarea violentă a manifestației publice din 10 August 2018 ,
-              crima cu mașină capcană de la Arad ,
-              incendiul de la maternitatea din Piatra Neamț ,
-              cazul de malpraxis de la clinica SANADOR .  
→ la nivelul PÎCCJ s-a înregistrat în anul 2025 cel mai mare număr de rechizitorii din ultimii 11 ani
 
Amintim din această perspectivă soluționarea prin rechizitoriu, în cursul anilor 2024 și 2025, a mai multor dosare cu impact mediatic semnificativ, cu pagube importante sau vizând persoane cu calități speciale:
-              dosarul exploziei de la Crevedia ,
-              dosarul atentatului la ordinea constituțională din toamna anului 2024 ,
-              dosare vizând dobândirea ilegală a cetățeniei române cu concursul unor funcționari publici ,
-              dosare vizând fapte comise de magistrați ,
-              dosare vizând fapte comise de persoane cu calități speciale – deputat/senator ,
-              dosare vizând fapte de incitare la violență, discriminare, antisemitism sau fapte cu caracter fascist ori legionar ,
→ de asemenea, s-a putut observa o creștere semnificativă a capacității de instrumentare a unor cauze deosebit de complexe, prin prisma circuitelor economice frauduloase și a prejudiciilor produse (a se vedea acțiunile pe linie economică din dosarele vizând companii cu notorietate la nivel național sau a celor cu un impact major pentru siguranța națională (dosarul vizând alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 ori destructurarea rețelei infracționale implicată în obținerea frauduloasă a cetățeniei române de către persoane din spațiul ex-sovietic).
 
→ implementarea conceptului de acțiuni coordonate la nivel național în vederea asigurării unei coordonări eficiente de către PÎCCJ a activității derulate de unitățile de parchet din subordine
 
Determinarea priorităților în domeniile de activitate ale Ministerului Public a impus implementarea la nivelul parchetelor clasice a unor acțiuni comune la nivel național, așa-numitele acțiuni ”JUPITER”, sub coordonarea directă a PÎCCJ.
 
Este pentru prima dată în istoria Ministerului Public când s-a implementat un astfel de concept, dar a devenit în scurt timp un reflex instituțional de apreciat.
 
Astfel, în cursul lunii mai, respectiv al lunii octombrie 2024, în cadrul operațiunii JUPITER, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au avut loc 1594 de percheziţii domiciliare și au fost dispuse măsuri preventive față de un număr de 156 de suspecți.
 
În mod similar, în cursul anului 2025, au avut loc cele mai ample acțiuni coordonate din istoria Ministerului Public, care au însumat 2610 percheziţii domiciliare și măsuri preventive față de un număr de 374 suspecți.
 
Valoarea totală a măsurilor asigurătorii instituite cu ocazia operațiunilor Jupiter a fost de 360.361.763 lei (circa 72 milioane de euro).
 
→ Ministerul Public a dovedit capacitate de adaptare rapidă la noile fenomene infracționale care au marcat atenția opiniei publice, mai ales în cursul anilor 2024-2025
 
Un astfel de fenomen l-au reprezentat atacurile de tip hibrid care au urmărit influențarea alegerilor prezidențiale din toamna anului 2024. RAPORTUL PÎCCJ PRIVIND MODUL DE MANIFESTARE A ATACURILOR HIBRIDE, elaborat în urma unor ample investigații, a fost prezentat opiniei publice la data de 16 septembrie 2025 și poate fi analizat pe site-ul Ministerului Public.
 
Un alt fenomen care a cunoscut o amplificare exponențială începând cu toamna anului 2024 l-a reprezentat creșterea extremismului și a manifestărilor instigatoare la ură și discriminare.
 
SITUAȚIA INFRACȚIUNILOR INCITATOARE LA URĂ, DISCRIMINARE, ANTISEMITISM
 
Pentru o abordare obiectivă, se impune ca analiza să vizeze situația generală a fenomenului în ultimii 23 de ani (luând ca punct de referință momentul intrării în vigoare a OUG nr.31/2002), respectiv măsurile întreprinse la nivelul PÎCCJ în ultimii doi ani pentru dinamizarea activității pe această linie (plecând de la raționamentul că actualul procuror general se poate raporta doar la situația gestionată în timpul mandatului său).
 
Din acest punct de vedere, în perioada 2023-2025, PÎCCJ a monitorizat semestrial situația dosarelor având ca obiect infracțiuni prevăzute de OUG nr. 31/2002, precum și a infracțiunilor prin care se instigă la acte de violență, la ură sau discriminare, ocazie cu care s-a constatat numărul foarte scăzut de sesizări vizând comiterea acestor infracțiuni, care să provină de la organele de poliție, alte instituții cu atribuții în combaterea discriminării sau persoane fizice ori juridice. Astfel, până în anul 2024, la nivelul întregului Minister Public s-a înregistrat constant o medie de doar 21 de astfel de sesizări pe an.
 
S-a constatat că existau zone din țară în care unitățile de parchet nu au primit în cursul unui an calendaristic nicio sesizare sau maxim una pentru această categorie de infracțiuni, care să provină de la o autoritate sau instituție cu atribuții în monitorizarea și combaterea comportamentelor incitatoare la ură sau discriminare, ca exemplu în zona de competență a PCA Bacău, Constanța, Galați, Iași, Oradea sau Suceava.
 
Urmare a constatării acestor aspecte, au fost luate măsuri în vederea dinamizării activității pe linia combaterii acestui fenomen, în cursul anilor 2024-2025 fiind demarate mai multe acțiuni având ca obiect infracțiuni prevăzute de art. 368 C.p., art. 369 C.p. și OUG nr. 31/2002, atât la nivelul Parchetului General, cât și la nivel național.
 
Ca exemplu, la finalul anului 2025 se aflau deja în instrumentare un număr de 1031 dosare penale având ca obiect infracțiuni prevăzute de art. 368 C.p., art. 369 C.p. și OUG nr. 31/2002, marea majoritate a acestora fiind inițiate ca urmare a sesizărilor din oficiu ale organelor de urmărire penală.
 
Ca regulă generală, PÎCCJ nu are însă o competență proprie în investigarea acestor infracțiuni, care sunt date în competența de soluționare a parchetelor de pe lângă judecătorii.
 
În situația particulară în care autori ai acestor infracțiuni au fost persoane cu o calitate specială, dintre cele care să atragă competența PÎCCJ, procurorii s-au sesizat din oficiu și au demarat anchete, conform propriilor atribuții.
 
Astfel, în cursul anilor 2024 și 2025 au fost constituite mai multe dosare penale în care s-au efectuat cercetări față de persoane având calitatea de parlamentar sau europarlamentar .
 
Totodată, PÎCCJ a procedat la preluarea mai multor dosare de la nivelul parchetelor din subordine, în cursul anului 2025 doar la nivelul PÎCCJ fiind emise 7 rechizitorii având ca obiect infracțiuni incitatoare la ură, discriminare, antisemitism, între care și cel în care a fost trimis în judecată un fost candidat independent la Președinția României . 
 
Observații finale
 
Analiza activității manageriale desfășurate în perioada 2023–2026 evidențiază o transformare structurală a Ministerului Public, realizată într-un context intern și extern deosebit de complex. Rezultatele obținute confirmă eficiența acestei abordări. Stoparea creșterii stocului de dosare pentru prima dată în ultimul deceniu, creșterea operativității în soluționarea cauzelor, îmbunătățirea constantă a indicatorilor de calitate ai actului de urmărire penală, scăderea ratei achitărilor la un minim istoric, creșterea capacității de recuperare a produsului infracțiunii și finalizarea unor cauze de o complexitate deosebită demonstrează consolidarea funcțională a Ministerului Public. În paralel, implementarea unui amplu program de digitalizare a transformat fundamental modul de funcționare al instituției, oferind instrumente moderne de coordonare și control managerial.
 
Totodată, Ministerul Public a demonstrat capacitatea de adaptare rapidă la noile realități infracționale și de securitate. Fenomene precum amenințările hibride, tentativele de influențare a proceselor democratice, creșterea extremismului și a discursului instigator la ură au impus o reacție instituțională fermă, coordonată și profesionistă, care a fost posibilă tocmai datorită măsurilor structurale adoptate în perioada 2023-2026.
 
În perioada următoare, Ministerul Public va trebui să își consolideze pe mai departe capacitatea de anticipare, analiză și reacție instituțională, prin dezvoltarea mecanismelor de coordonare internă, aprofundarea specializării procurorilor în domenii sensibile și intensificarea cooperării interinstituționale, atât la nivel național, cât și internațional.
 
În același timp, provocările structurale ale Ministerului Public nu pot fi ignorate: presiunea constantă asupra resurselor umane, necesitatea menținerii unui echilibru între volumul de activitate și calitatea actului de urmărire penală, adaptarea continuă la modificările legislative și așteptările legitime ale societății privind transparența și eficiența justiției.
 
Analiza rezultatelor obținute evidențiază și necesitatea continuării reformelor inițiate. Procesele de modernizare, reorganizare și specializare aflate în derulare reclamă stabilitate, predictibilitate și continuitate la nivel de management, pentru a putea fi consolidate și dezvoltate în mod sustenabil. Reformele inițiate, structurile nou create, instrumentele operaționale și cultura organizațională aflate în proces de maturizare necesită stabilitate și consecvență în implementare. Schimbările frecvente de direcție sau de priorități ar risca să fragilizeze rezultatele obținute și să compromită capacitatea instituției de a răspunde eficient amenințărilor viitoare.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Surse de documentare: Portalul instanțelor de judecată și Rejust.ro
 
Citește și:
Ministerul Justiției anunță propunerile pentru conducerea PÎCCJ, DNA și DIICOT