Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
12:50 28 11 2020 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Peste 500 de jandarmi din Constanța își caută dreptatea în instanță. Pe cine au dat în judecată și ce solicitări au

ro

31 Mar, 2020 00:00 20297 Marime text

Aproximativ 580 de jandarmi ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa „Mihail Kogălniceanu“ au chemat în instanță Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, dar și Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa „Mihail Kogălniceanu“. Dosarul (2587/118/2019) se află în prezent pe rolul Secţiei a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal din Curtea de Apel Constanța, cu termen fixat pentru data de 18 mai.
 
De menționat că prezentul dosar a fost soluționat în primă instanță de Tribunalul Constanța, prin respingerea acțiunii.
 
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța, reclamanții au solicitat instanței pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să dispună obligarea pârâților (Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Constanţa „Mihail Kogălniceanu“) la: a) calcularea și acordarea soldei de funcție începând cu data de 01.02.2017 prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma de 1450 lei stabilit prin HG nr. 1/2017, fără alte sporuri și adausuri, b) calcularea și acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcție stabilită de 1450 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflației și dobânda legală aferentă drepturilor bănești, începând cu data scadenței și până la data plății efective, c) calcularea și acordarea soldei de funcție începând cu data de 01.01 .2018 și pentru viitor prin raportare la salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, suma de 1900 lei stabilit prin HG nr. 846/2017, fără alte sporuri și adausuri, respectiv calcularea și acordarea sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu prin raportare la solda de funcție stabilită de 1900 lei, sumă ce urmează a fi actualizată cu rata inflației și dobânda legală aferentă drepturilor bănești, începând cu data scadenței și până la data plății efective și d) obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
 
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanții au arătat că sunt cadre militare în activitate, angajați ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Constanţa „Mihail Kogălniceanu“ și apreciază că, începând cu Legea nr. 330/2009, ulterior abrogată, în cadrul ordonatorilor de credite din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (principali, secundari și terțiari), au avut loc aplicări diferențiate a legislației privind salarizarea.
 
Astfel, după cum se mai arată și în acțiunea reclamanților, H.G. nr. 1/2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevede: „ În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1 începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri si alte adaosuri, se stabilește la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,00 ore, în medie, pe lună. în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.
 
Art 2 (1) Stabilirea salariului de bază sub nivelul celui prevăzut la art.l constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în care salariul minim este stabilit sub cel menționat în prezenta hotărâre. în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracțiune“.
 
Jandarmii au mai susținut că în practică, M .A .I. și unitățile subordonate au introdus „compensații“ și „sporuri“ în formula de calcul a salariului/soldei de funcție, cu consecința denaturării acestuia. În acest sens, dispozițiile legale care au inclus sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, 20% solda de merit, etc.) cu caracter tranzitoriu, adausurile în solda de funcție, sunt art. 30 alin. 6 din Legea cadru nr. 330/2009, art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 1/2010, art. 1 alin. 5 din Legea nr . 285/2010.
 

În continuare, reclamanții au mai arătat că urmare a includerii acestor adausuri (sume compensatorii cu caracter tranzitoriu) în solda de funcție s-a ajuns în situația în care angajații MAI. care au avut la data de 01.02.2017 solda de funcție calculată la salariul minim pe economie de 1.450 lei, „ridicată“ artificial prin programul de salarizare M.A.I.S.A.L. (al MAI), în momentul în care s-a mărit solda de funcție cu 10% prin O.G. 9/2017, au ajuns în situația să primească efectiv sume între 7 lei si 15 lei, majorare la solda de funcție.
 
„Astfel s-a ajuns în situația absurdă ca un jandarm debutant încadrat la 01.01.2018 să beneficieze de o soldă de funcție de 1.900 lei așa cum spune H.G. 846/2017 fără sporuri și alte adaosuri, în vreme ce un jandarm cu 10-11 ani vechime are același soldă de funcție de 1.900 lei, pentru că angajatorul include în solda de funcție a acestuia și sumele compensatorii cu caracter tranzitoriu (spor de dispozitiv, spor de confidențialitate, spor de pericol deosebit, spor - solda de merit, etc.)“, potrivit motivării în fapt a acțiunii.
 
Pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, legal citat a  formulat întâmpinare prin care a invocat pe cale de excepție, netimbrarea acțiunii, lipsa calității procesuale pasive a acestei instituții și inadmisibilitatea acțiunii în raport de neîndeplinirea procedurii prealabile conform art. 7 alin.1 din lg. 554/2004. De asemenea, pe fondul cauzei, Inspectoratul General al Jandarmeriei a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată. Pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, legal citat, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond, respingerea acțiunii ca nefondată.
 
Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Jandarmeriei Române au învederat faptul că nu au calitatea de angajator al reclamanților, aceștia desfășurându-și activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța, unitate cu personalitate juridică. Prin urmare, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. (4) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, cu modificările și completările ulterioare, inspectorul șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean Constanța are calitatea de ordonator de credite, iar unitatea în cauză are personalitate juridică, pe cale de consecință fiind titulară de drepturi și obligații, putând sta în instanță în nume propriu.
 
Au mai arătat că având în vedere că O.U.G. nr. 99/2016 a fost adoptată și pentru reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice începând cu 1 ianuarie 2017, respectiv pentru perioada 1 ianuarie-28 februarie, rezultă că, din punct de vedere temporal, legiuitorul a stabilit ca politicile salariale să aibă o activitate limitată în timp, stabilind în mod expres menținerea impactului financiar pentru măsurile de salarizare la un nivel cunoscut și sustenabil.
 
De asemenea, IJJ Constanța a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților ca nefondată. Inspectoratul a arătat că „începând 01.01.2010, prin Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, au fost adoptate principiile unui nou sistem de salarizare, stabilindu-se caracterul unitar al acestui sistem, transformarea salariilor, a soldelor sau a indemnizațiilor lunare de încadrare în principalul element al câștigului salarial“.
 
„S-a stabilit ca implementarea noului sistem de salarizare să se realizeze etapizat, iar singurul principiu care asigura stabilitate în întreg sistemul bugetar, convenit de altfel și cu partenerii sociali care au participat la elaborarea actului normativ respectiv, era cel conform căruia trecerea de la vechiul sistem de salarizare la noul sistem de salarizare, să se facă astfel încât nicio persoană să nu înregistreze o diminuare a drepturilor salariale de care beneficia la 31.12.2009“, conform IJJ Constanța.
 
După analiza documentelor depuse, Tribunalul Constanța a reținut, printre alte aspecte, „că în conținutul legilor anuale privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în perioada 2010-2018, nu se regăsesc reglementări care să prevadă posibilitatea eliminării din salariul de bază, respectiv din solda funcției de bază/solda de funcție/salariul funcției de bază/salariul de funcție a unor elemente care au fost cuprinse potrivit legii în acestea, dacă personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții“.
 
Totodată, instanța mai precizează în motivare că a exclude din salariul de funcție al reclamanților restul componentelor ce au stat la baza reconstrucției salariale impuse de apariția Legii nr. 284/2010 în afara salariului de funcție din 2009 ar însemna ignorarea prevederilor compensatorii instituite urmare a situațiilor tranzitorii apărute la implementarea noului sistem de salarizare al personalului plătit din fonduri publice începând cu anul 2011 și stabilirea unui salariu de funcție contrar prevederilor legale, ceea ce nu este admisibil.
 
„Suma reprezentând salariul de funcție al reclamanților nu poate fi considerată ca incluzând sporuri si alte adaosuri din moment ce este rezultatul unui mecanism de calcul legal, iar prevederile HG nr. 1/2017 și nr. 846/2017 urmează a se raporta la suma astfel stabilită și nu doar la o componentă a acesteia după cum au invocat reclamanții. Așa fiind, reține Tribunalul că în speță, pârâtul IJJ Constanța a făcut dovada cu înscrisuri relevante că salarizarea reclamanților s-a făcut cu respectarea cadrului legislativ în vigoare, fiind depuse pentru fiecare dintre aceștia modalitatea de stabilire a soldei de funcție, astfel că nu poate fi primită susținerea conform căreia solda de funcție ar trebui actualizata la valoarea salariului minim garantat în plată pe economie stabilit conform HG 1/2017, Hg 846/2017, fără includerea în aceasta a sumelor compensatorii, neexistând niciun text de lege care să reglementeze această actualizare“, conform Tribunalului Constanța.
 
Dând eficiență juridică considerentelor expuse, instanța a respins acțiunea jandarmilor ca  neîntemeiată. Decizia Tribunalului Constanța a fost contestată la Curtea de Apel Constanța, termenul stabilit pentru analiza cauzei fiind 18 mai.
 
Sursa text: rolii.ro
 
 
Citește și
 
Zeci de poliţişti din Constanţa solicită plata mai multor drepturi salariale. Lista revendicărilor!

Victorie în instanță pentru trei angajați ai Ministerului Justiției! Dosarul a ajuns ieri la Curtea de Apel Constanța

Doi foști angajați ai Departamentului de Informații din MAI își caută dreptatea la Curtea de Apel Constanța

 

Ti-a placut articolul?

Comentarii