Parchetul General, către Ministerul Justiției – „Vor fi parchete care vor fi desființate de facto sau vor funcționa cu unul sau doi procurori“

• „După cum bine se cunoaște, există unități de parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței. În perioada imediat următoare și alte unități de parchet vor fi în situația de a nu mai avea niciun procuror în schemă. În cazul acestor parchete, aplicarea dispozițiilor ordonanței de urgență ar echivala cu desființarea de facto a acestor unități, aspect care ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanță să funcționeze o unitate de parchet“.

 
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României a transmis astăzi, 4 august 2023, o solicitare către Ministerul Justiției, după apariția în spațiul public a proiectului OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice.
 
Astfel, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Ministrului Justiției o adresă prin care solicită ca actul normativ preconizat a fi adoptat să nu fie aplicat instituțiilor din cadrul sistemului judiciar.
 
Parchetul General atrage atenția asupra impactului pe care OUG l-ar avea asupra sectorului justiției, dacă măsurile propuse s-ar aplica și în acest domeniu.
 
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția că unele dispoziții ale proiectului de act normativ menționat pot genera disfuncționalități majore în activitatea parchetelor“, spun reprezentanții Parchetului General al României.
 
De asemenea, procurorii au mai spus că „orice intervenție legislativă cu impact asupra activității parchetelor trebuie realizată cu respectarea standardelor constituționale vizând principiul fundamental al independenței justiției, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său și afectarea gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție“.
 
Parchetul General atrage atenția că „în situația adoptării măsurilor preconizate, vor fi parchete care vor fi desființate de facto sau vor funcționa cu unul sau doi procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de statul de drept“.
 
Parchetul General a adus în discuție situația Parchetului de pe lângă Judecătoria Măcin, aflat în subordinea Parchetului Curții de Apel Constanța:
 
„După cum bine se cunoaște, există unități de parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței. În perioada imediat următoare și alte unități de parchet vor fi în situația de a nu mai avea niciun procuror în schemă. În cazul acestor parchete, aplicarea dispozițiilor ordonanței de urgență ar echivala cu desființarea de facto a acestor unități, aspect care ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanță să funcționeze o unitate de parchet“.
 
Redăm, în continuare, comunicatul complet remis ZIUA de Constanța de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României:
 
SOLICITARE ADRESATĂ MINISTERULUI JUSTIȚIEI
Comunicat
 
În contextul apariției în spațiul public a proiectului ordonanței de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, Biroul de informare și relații publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) este împuternicit să aducă la cunoștința publicului următoarele:
 
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția că unele dispoziții ale proiectului de act normativ menționat pot genera disfuncționalități majore în activitatea parchetelor.
 
Cu titlu preliminar, se impune a fi subliniat faptul că organizarea internă a instituțiilor din cadrul sistemului judiciar este reglementată prin legi și ordonanțe de organizare și funcționare, cele mai importante dintre acestea fiind Legile nr. 303/2022 și nr. 304/2022, a căror adoptare a constituit atât îndeplinirea unuia dintre jaloanele Planului Național de Redresare și Reziliență, cât și principalul argument pentru ridicarea MCV. În atare condiții, dacă ordonanța de urgență s-ar aplica instituțiilor din sistemul judiciar s-ar produce, implicit, schimbări esențiale în organizarea internă a acestor instituții, cu modificarea corelativă a legilor de organizare și funcționare a respectivelor instituții, ceea ce ar produce grave perturbări în activitatea de urmărire penală.
 
Orice intervenție legislativă cu impact asupra activității parchetelor trebuie realizată cu respectarea standardelor constituționale vizând principiul fundamental al independenței justiției, evitând astfel destabilizarea sistemului judiciar în ansamblul său și afectarea gravă a dreptului cetățeanului de acces la justiție.
 
Un prim aspect avut în vedere îl reprezintă dispozițiile art. VI alin. (1) din proiectul de act normativ care se referă la „anularea” posturilor vacante, neocupate, fără personal încadrat, din statele de funcții aprobate potrivit legii la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
 
Aplicarea acestor dispoziții în cazul parchetelor ar crea premisele unui blocaj în activitatea judiciară, cunoscute fiind dificultățile cu care acestea se confruntă (nenumărate parchete au posturi vacante şi/sau au înregistrat o încărcătură pe procuror peste media naţională). În prezent la nivelul parchetelor sunt vacante 903 posturi de procuror, dintr-un total de 3040 posturi, reprezentând un procent de 29,70%.
 
În situația adoptării măsurilor preconizate, vor fi parchete care vor fi desființate de facto sau vor funcționa cu unul sau doi procurori, fiind imposibilă asigurarea activității acestora cu respectarea tuturor exigențelor impuse de statul de drept.
 
După cum bine se cunoaște, există unități de parchet unde toate posturile de procuror sunt vacante, precum Parchetul de pe lângă Judecătoria Măcin sau Parchetul de pe lângă Judecătoria Însurăței. În perioada imediat următoare și alte unități de parchet vor fi în situația de a nu mai avea niciun procuror în schemă. În cazul acestor parchete, aplicarea dispozițiilor ordonanței de urgență ar echivala cu desființarea de facto a acestor unități, aspect care ar duce la încălcarea dispozițiilor art. 100 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 care prevede că pe lângă fiecare instanță să funcționeze o unitate de parchet.
 
De asemenea, sunt nenumărate unități de parchet care funcționează cu un singur procuror în schemă, precum Parchetul de pe lângă judecătoriile Moldova Nouă, Făget, Gherogieni, Darabani, Dorohoi, Moreni, Pătârlagele, Râmnicu-Sărat, Mizil, Brezoi, Bălcești, Carei, Adjud, Vânju Mare, Strehaia, Babadag, Târgu Lăpuș, Sighetu Marmației, Zimnicea, Onești, Mediaș.
 
Atragem atenția că inclusiv parchete de pe lângă tribunale, precum Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistrița-Năsăud, care au în competență investigarea unor infracțiuni de o gravitate deosebită, precum cele de omor, evaziune fiscală, spălarea banilor și infracțiuni de corupție, funcționează în acest moment cu un sigur procuror în schemă. Perpetuarea acestei situații va determina imposibilitatea gestionării unor fenomene infracționale grave.
 
Totodată, un număr semnificativ de parchete funcționează cu mai puțin de jumătate din personalul aferent schemelor de personal actuale (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, Parchetul de pe lângă Tribunalele Alba, Călărași, Ialomița, Constanța, Tulcea, Mehedinți, Olt, Galați, Brăila, Vrancea, Vaslui, Satu Mare, Arad, Caraș Severin).
 
Un impact negativ asupra funcționării sistemului judiciar va produce și aplicarea dispozițiilor art. VII din proiectul de act normativ, care prevăd desființarea structurilor de parchet organizate ca birouri. 
 
Sub acest aspect, trebuie arătat faptul că, la nivelul marilor unități de parchet, funcționează birouri dedicate combaterii infracționalității sau coordonării activității de urmărire penală din anumite domenii de activitate clar delimitate, domenii care, în cazul desființării acestor structuri organizatorice ar rămâne neacoperite, ceea ce ar necesita un interval de timp greu de prognozat, precum și eforturi logistice suplimentare pentru preluarea acestor atribuții la nivelul structurilor ierarhic superioare. Aceasta întrucât, unul dintre principiile de bază ale funcționării unităților de parchet este, în prezent, specializarea procurorilor pe diferite sectoare de activitate, specializare care își găsește reflectarea și în organizarea internă corespunzătoare a acestor domenii de activitate.
 
De asemenea, la nivelul structurilor specializate, cu precădere DIICOT, la nivelul majorității județelor funcționează birouri teritoriale. Ori, desființarea structurilor de parchet organizate ca birouri prevăzută de art. VII din proiectul de act normativ ar echivala cu deființarea de facto a structurilor teritoriale ale DIICOT din respectivele județe, cu consecințe greu de estimat în ceea ce privește capacitatea de luptă împotriva criminalității organizate.
 
Nu în ultimul rând, aplicarea dispozițiilor art. X alin. (1) din proiectul de act normativ care impun ca raportul funcții de conducere – funcții de execuție să nu depășească 10% ar presupune reducerea funcțiilor de conducere la nivelul Ministerului Public la cifra de 300, în condițiile în care Ministerul Public este structurat în 240 de parchete şi două direcţii specializate (fiecare cu organizarea sa internă), fiecare dintre aceste entități trebuind să aibă minim un procuror cu funcție de conducere pentru a putea funcționa.
 
În atare condiții, reducerea ponderii funcțiilor de conducere nu se poate realiza fără o reorganizare totală a structurii actuale a instanțelor și corelativ a Ministerului Public (spre exemplu, un număr de 105 dintr-un total de 176 de unități de parchete de pe lângă judecătorii sunt catalogate drept unităţi mici sau foarte mici, cu o schemă de 3 până la 5 procurori).
 
Prin prisma tuturor acestor considerente, dată fiind situația concretă a parchetelor și pentru a evita producerea unor consecințe devastatoare asupra activității instituțiilor din sistemul judiciar, în cursul zilei de astăzi, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a înaintat Ministrului Justiției o adresă prin care solicită ca actul normativ preconizat a fi adoptat să nu fie aplicat instituțiilor din cadrul sistemului judiciar.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și
Gabriela Scutea, fostul procuror general al României, iese la pensie!