Motivare! O firmă din Constanța, sancționată pentru supravegherea angajaților. Unde erau instalate camerele video

 

• Tribunalul Constanța arată că „în speță, angajații reclamantei, în număr de 37, sunt supravegheați permanent, având instalate în birouri camere de supraveghere, resimțind o presiune la locul de muncă, fiindu-le prelucrată imaginea și sunt monitorizați permanent, ceea ce le induce sentimentul unei supravegheri continue și le creează o stare de disconfort.

 
 
Autoritatea Națională de Supraveghere a decis sancționarea unei societăți comerciale din Constanța pentru presupuse încălcări a câtorva dintre dispoziții din Regulamentul General privind Protecția Datelor!
 
Amenda în cauză ( de aproximativ 10.000 de euro) a fost aplicată în decembrie 2019 și contestată de compania sancționată la Tribunalul Constanța, instanță care, în luna iunie 2021, a menținut decizia Autorității Naționale de Supraveghere.
 
Decizia tribunalului nu a fost definitivă, aceasta fiind contestată la Curtea de Apel Constanța, instanță care nu a stabilit încă primul termen.
 
Pe scurt, conform datelor furnizate de Autoritatea Națională de Supraveghere, sancțiunele au fost aplicate ca urmare a unei plângeri prin care se reclama faptul că societatea comercială ar fi instalat camere de supraveghere audio-video în birourile angajaților, în vestiare și în sala de mese și că, în anumite locații (spații cu acces restricționat), accesul se realiza pe bază de amprentă.
 
De asemenea, s-a reclamat faptul că operatorul s-a folosit de identitatea unui fost angajat în transmiterea unor e-mail-uri în interes de serviciu fără ca acesta din urmă să fi fost informat în prealabil.
 
35 de camere video - 26 instalate în interior și 9 în exterior
 
În motivarea deciziei, Tribunalul Constanța arată, printre altele, că „sistemul de supraveghere video - compus din 35 de camere video, dintre care 26 camere sunt instalate în interiorul societății, iar 9 camere în exteriorul acesteia - a fost instalat în anul 2015, scopul instalării acestui sistem fiind protejarea bunurilor societății, descurajarea furtului și a actelor de vandalism asupra autovehiculelor societății.
 
Camerele de supraveghere instalate în interiorul societății sunt amplasate în următoarele locații, coform magistraților: birou director general, birou marketing, hală reparații și producție, încăpere testare și reparații injectoare, magazie scule electrice, magazine echipamente protecție și materiale, magazine diverse materiale, compressor și generator, birou șef hală și director tehnic comun cu spațiu dulapuri metalice unde își țin salariații hainele de schimb, sală spălătorie și dulapuri pentru salariați.
 
„Măsură intruzivă în viața privată a angajaților“ 
 
Compania amendată a apreciat că, în cauză, camerele video poziționate în birourile menționate mai sus monitorizează angajații care își desfășoară activitatea în respectivele spații, această operațiune excedând, arată instanța, scopului declarat în anul 2015 pentru prelucrarea imaginilor prin intermediul sistemului de supraveghere video și că monitorizarea prin intermediul camerelor video a spațiilor utilate cu dulapuri metalice pentru depozitarea hainelor de schimb ale angajaților și care pot avea destinația de vestiare sau a spațiilor unde se poate lua masa fiind o măsură intruzivă în viața privată a angajaților, posibilele riscuri menționate de operator - descurajarea furturilor dintre angajați, neputând prevala asupra intereselor sau drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate (angajați).
 
Imaginile nu sunt colectate în scopuri adecvate
 
Instanta retine că, raportat la principiile de prelucrare a datelor cu caracter personal prevăzute la art. 5 din RGPD, imaginile prelucrate prin intermediul camerelor video instalate în birouri și spații cu destinația de vestiare nu sunt colectate în scopuri adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar în raport cu scopurile în care sunt prelucrate („reducerea la minimum a datelor”), scopul declarat de operator - descurajarea furtului putându-se realiza prin mijloace mai puțin intruzive pentru viața privată a angajaților. în acest sens, prelucrarea imaginilor captate de camerele video din birouri și vestiare nu este proporțională cu posibilele riscuri cu care s-ar confrunta operatorul.
 
Dovada unui interes legitim justificat
 
În speță, operatorul nu a făcut, arată instanța, dovada unui interes legitim justificat care să prevaleze asupra intereselor sau drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor vizate, care necesită protejarea datelor lor cu caracter personal, potrivit prevederilor RGPD, nefacand nici dovada respectării prevederilor art. 5 din Legea nr. 190/2018, potrivit cărora, în cazul în care sunt utilizate sisteme de monitorizare prin mijloace de comunicații electronice și/sau de supraveghere video la locul de muncă, prelucrarea datelor cu caracter personal ale angajaților, în scopul realizării intereselor legitime urmărite de angajator este permisă cu îndeplinirea unor condiții specificate în mod expres.
 
„Operatorul nu a facut dovada unui interes legitim care să prevaleze asupra intereselor sau drepturilor și libertăților persoanelor vizate, a consultării sindicatului sau, după caz, a reprezentanților angajaților înainte de introducerea sistemelor de monitorizare, precum și a faptului că alte forme și modalități mai puțin intruzive pentru atingerea scopului urmărit de angajator nu și-au dovedit anterior eficiența“, potrivit motivării.
 
Prelucrare a datelor biometrice prezintă riscuri speciale
 
Instanța mai reține că operațiunile de prelucrare a datelor biometrice prezintă riscuri speciale pentru drepturile și libertățile persoanelor și trebuie notificate de operatori cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începerea prelucrării.
 
Mai mult, amprentarea angajaților aduce atingere vieții private a acestora și încălcă echilibrul între scopul urmărit și anume monitorizarea prezenței acestora la locul de muncă și respectarea drepturilor persoanelor angajate.
 
„În speță, angajații reclamantei, în număr de 37, sunt supravegheați permanent, având instalate în birouri camere de supraveghere, resimțind o presiune la locul de muncă, fiindu-le prelucrată imaginea și sunt monitorizați permanent, ceea ce le induce sentimentul unei supravegheri continue și le creează o stare de disconfort“, se mai arată în motivare.
 
În final, instanta apreciază că „măsura luată de catre reclamantă, de instalare a acestor camere de supraveghere este disproporționată față de scopul urmărit și anume prezența angajaților la locul de muncă în raport de respectarea drepturilor fundamentale ale acestora privind dreptul la imagine, dreptul la viață și a prelucrării datelor personale ale acestora“
 
Dosarul s-a aflat în atenția Tribunalului Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, în completul prezidat de magistratul Iulia Laura Opariuc Dan (președintele secției). 
 
Potrivit platformei Confidas.ro, aceasta fiind consultată la data de 03 noiembrie 2021, firma în cauză are sediul social în municipiul Constanţa, pe strada Dezrobirii, se ocupă de „alte servicii de furnizare a forţei de muncă“, iar în trecut a încheiat mai multe contracte de achiziții publice (toate cu Ministerul Apărării Naționale) în valoare totală de peste 195 mii de lei.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise, respectiv portalul instanțelor de judecată, rolii.ro și Confidas.ro.
 
Citește și
 
ZIUA LIVE. Cum afectează Regulamentul de Protecție a Datelor anchetele penale