Litigiu salarial la Consiliul Județean Constanța Un auditor cere egalizarea salariului cu cel de la CJ Cluj. Dosarul a ajuns în recurs

• Reclamanta, Aurelia Ludoșianu, prin sindicatul „Forța Legii”, a deschis acest front juridic după ce a constatat discrepanțe majore între salariul său de bază și cele practicate în alte județe considerate „etalon”.

 
Un proces aparent de rutină în contencios administrativ, înregistrat pe 19 februarie 2026 la Curtea de Apel Constanța, se anunță a fi un test de foc pentru administrația județeană. Litigiul deschis de un auditor al Consiliului Județean (CJ) Constanța împotriva instituției conduse de Florin Mitroi (în calitate de președinte) ridică o problemă sensibilă: de ce un funcționar cu aceeași vechime și atribuții câștigă semnificativ mai puțin la Constanța față de colegul său de la Cluj?
 

Miza financiară: Diferențe de peste 4.000 de lei pe lună

Reclamanta, Aurelia Ludoșianu, prin sindicatul „Forța Legii”, a deschis acest front juridic după ce a constatat discrepanțe majore între salariul său de bază și cele practicate în alte județe considerate „etalon”.
 
Potrivit datelor din dosar, aceasta ocupă funcția de auditor, grad profesional superior, gradația 5. Deși este poziția maximă de execuție, salariul de bază stabilit la Constanța prin Dispoziția nr. 210/2024 a fost de 11.083 lei. În replică, reclamanta a prezentat instanței situația de la Consiliul Județean Cluj, unde pentru o funcție identică, salariul de bază brut este de 15.210 lei.
 

Ce solicită funcționarul:

1. Egalizarea imediată: Stabilirea salariului la nivelul maxim existent în țară (cel de la Cluj).
2. Plăți retroactive: Recuperarea diferențelor salariale începând cu luna septembrie 2023.
3. Dobânzi și penalități: Actualizarea sumelor cu rata inflației și aplicarea dobânzii legale penalizatoare.

 

„Zidul” primei instanțe: Autonomia Ordonatorului de Credite

În faza de fond, Tribunalul Constanța a respins cererea pe 24 decembrie 2025, oferind o motivare care protejează, pentru moment, bugetul județean. Judecătorul a explicat că legislația actuală (Legea 153/2017) și deciziile Curții Constituționale impun egalizarea salariilor doar în interiorul aceleiași instituții sau în cadrul instituțiilor subordonate aceluiași ordonator de credite.
 
„Este imposibil logico-juridic ca ordonatorii de credite din județe diferite să se afle într-o relație de subordonare care să oblige la salarii identice”, se arată în motivare. Practic, instanța de fond a considerat că fiecare Consiliu Județean are libertatea, prin hotărâri proprii, să își stabilească grila de salarizare, atâta timp cât se încadrează în limitele legale și nu depășește indemnizația vicepreședintelui.
 

Recursul: Se poate aplica principiul european „Salariu egal pentru muncă egală”?

Eșecul de la Tribunal nu a oprit demersul. Pe 19 februarie 2026, dosarul a intrat oficial pe rolul Curții de Apel Constanța (Recurs). Strategia de atac a sindicatului se bazează pe interpretarea extensivă a principiului nediscriminării.
 

Recurenții susțin că:

• Munca prestată de un auditor la Constanța are exact aceeași „valoare socială” și complexitate ca cea de la Cluj sau București.
• Fragmentarea salarizării pe județe creează „insule de privilegiu”, încălcând spiritul Legii-cadru 153/2017.
• Există decizii ale ICCJ (precum nr. 80/2023) care, deși interpretate restrictiv de Tribunal, ar putea lăsa loc de interpretare în favoarea funcționarului dacă se dovedește că discrepanțele sunt arbitrare.

 

Impactul asupra bugetului local

Dacă Aurelia Ludoșianu va câștiga recursul, s-ar crea un precedent periculos pentru vistieria CJ Constanța. O victorie definitivă ar putea declanșa un „val de cereri” din partea tuturor funcționarilor publici din județ, care vor cere raportarea la salariile cele mai mari din România. Acest lucru ar pune o presiune imensă pe bugetul de funcționare, reducând fondurile disponibile pentru investiții.
 
Dosarul nr. 1997/118/2024 așteaptă fixarea primului termen la Curtea de Apel. Consiliul Județean și Președintele instituției mențin poziția de respingere a pretențiilor, invocând sustenabilitatea financiară și respectarea ierarhiilor interne.



PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și:


Ședință CJ Constanța: Cine este propus să îl înlocuiască pe Stere Guteanu în Comisia pentru Educație, Sport, Tineret, Cultură și Turism (DOCUMENT)