Justiție Constanța Dosarul pentru anularea unei autorizații de construire la Năvodari se întoarce la Curtea de Apel Constanța (DOCUMENTE)

Pe rolul Curții de Apel Constanța a fost înregistrat la data de 19 octombrie 2026 dosarul 560/36/2026 la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, obiectul dosarului este – anulare act administrativ Autorizația nr. 21/01.02.2023, stadiul procesual fiind recurs.

Părți în dosar sunt Sîrghie Ciprian Costin – intimat reclamant, Primarul Orașului Năvodari – Intimat Pârât și Mandache Lăcrămioara – recurent intervenient.

Momentan nu a fost stabilită data primului termen din acest dosar. 

Anularea Autorizației nr. 21/01.02.2023 a mai făcut obiectul unui alt dosar aflat pe rolul instanțelor, decizia definitivă fiind pronunțată la data de 7 septembrie 2026.

Dosarul 4151/118/2023 a fost înregistrat initial la data de 13 iunie 2023 la Tribunalul Constanța - Secția de Contencios Administrativ și Fiscal. Potrivit Portalului Instanțelor de Judecată, obiectul dosarului era – anulare act administrativ Autorizația nr. 21/01.02.2023.

La data de 14 august 2025 instanța a admis cererea și a anulat autorizaţia de construire nr. 21 din data de 01.02.2023 emisă de Primarul Oraşului Năvodari și a obligat pârâtul să asigure desfiinţarea lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire nr. 21 din data de 01.02.2023, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991.

„Solutia pe scurt: Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Sîrghie Ciprian – Costin în contradictoriu cu pârâtul Primarul Oraşului Năvodari, cu participarea intervenientului forţat Mandache Lăcrămioara. Anulează autorizaţia de construire nr. 21 din data de 01.02.2023 emisă de Primarul Oraşului Năvodari. Obligă pârâtul să asigure desfiinţarea lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire nr. 21 din data de 01.02.2023, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991. Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 5.570 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru în cuantum de 70 lei, onorariul de avocat în cuantum de 3.500 lei şi onorariul de expert în cuantum de 2.000 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 14.08.2025“ – conform Portalului Instanțelor de Judecată.

Ulterior, în ședința de judecată din 24 decembrie 2025, instanța a admis în parte cererea de completare a hotărârii formulată de expertul tehnic judiciar Vlăescu Daniel. Prin hotărârea de completare a dispozitivului, Tribunalul Constanța a majorat onorariul definitiv al expertului la suma de 9.424 lei și a obligat reclamantul Sîrghie Ciprian-Costin la plata diferenței de 7.424 lei.

„Solutia pe scurt: Admite cererea de completare a hotărârii formulată de expertul tehnic judiciar Vlăescu Daniel. Completează sentinţa civilă nr. 985 din data de 14.08.2025 pronunţată de Tribunalul Constanţa – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 4151/118/2023, după cum urmează: Admite în parte cererea de majorare a onorariului formulată de expertul tehnic judiciar Vlăescu Daniel. Stabileşte un onorariu de expert definitiv în cuantum de 9.424 lei. Obligă pe reclamantul Sîrghie Ciprian – Costin să plătească diferenţa de onorariu de expert în cuantum de 7.424 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 24.12.2025.
Document: Hotărâre – completare dispozitiv  1417/2025  24.12.2025” – conform Portalului Instanțelor de Judecată.

În urma pronunțării acestor soluții, Primarul orașului Năvodari a formulat recurs, cauza fiind înaintată spre soluționare Curții de Apel Constanța.

Potrivit Rejust, reclamantul a susținut că este coproprietar al unei clădiri din Năvodari, construită în anii 1950 ca un ansamblu unitar, iar de-a lungul timpului imobilul a fost supus doar lucrărilor de întreținere și modernizare. Acesta a arătat că autorizația de construire nr. 21/01.02.2023 a fost emisă la solicitarea unui alt coproprietar, după ce acesta realizase anterior lucrări neautorizate de extindere pe orizontală și pe verticală.

„Prin motivarea cererii, reclamantul a arătat în esenţă că este coproprietarul unei clădiri situate în Năvodari, #### ###### ### #, edificată în anii 1950, fiind realizată ca un tot unitar, din cărămidă plină, cu fundații continue, acoperiș unitar, împărțită în apartamente delimitate de zidurile interioare. De-a lungul timpului s-au realizat de către proprietari lucrări de întreţinere, modernizare şi termoizolare exterioară. Primarul Oraşului Năvodari a emis Autorizaţia de construire nr. 21/01.02.2023 la solicitarea petentei ######## ###########. Anterior aceasta a realizat lucrări fără autorizaţie de construire, o extindere a locuinței sale atât pe orizontală (pe latura de vest), cât şi pe verticală prin supraînălțarea acoperișului şi realizarea unui etaj suplimentar, peste partea de clădire deţinută. Autorizaţia de construire este emisă pentru lucrări şi măsuri de consolidare dispuse prin Sentinţă Judecătorească nr. 914/14.05.2019, pronunţată în dosar nr. #####/212/2019 al Judecătoriei Constanţa. Nu se menţionează în cadrul acestei autorizaţii care sunt aceste lucrări autorizate.”, potrivit Rejust.

Potrivit Registrului Autorizațiilor de Construire, la data de 1 februarie 2023, Primăria Năvodari a emis autorizația de construire nr. 21 pe numele Mandache Lăcrămioara, pentru executarea unor lucrări și măsuri de consolidare dispuse prin Sentința judecătorească nr. 914 din 14 mai 2019.


Lucrările sunt autorizate la adresa Strada Berzei nr. 3, clădirea C9, din orașul Năvodari.

După atacarea sentinței cu recurs de către Primarul Municipiului Năvodari, dosarul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel Constanța. La data de 7 septembrie 2026, instanța a respins recursul ca tardiv.

„Solutia pe scurt: Admite excepţia tardivităţii formulării cererii de recurs, invocată de intimatul-reclamant. Respinge recursul ca tardiv. Obligă recurentul-pârât la plata către intimatul-reclamant a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocaţial. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei astăzi, 7 septembrie 2026“ – conform Portalului Instanțelor de Judecată.

Potrivit Rejust.ro, prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța la data de 28.05.2023, reclamantul ####### ####### ###### a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orasului Navodari, următoarele:
          - anularea autorizaţiei de construire nr. 21/01.02.2023 emisă de Primarul Oraşului Năvodari.
- desfiinţarea lucrărilor nelegal executate în baza acestei autorizaţii lucrările executate pe zidurile comune la imobilul situat în Năvodari, ### ###### ### #, clădirea 9, ## # ### #########, pe orizontala si pe verticala , care afectează structura de rezistenta
-  obligarea la plata tuturor cheltuielilor (onorariu avocat, expert).
La data de 02.08.2023, pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

„Prin Sentinţa civilă nr. ###/14.08.2025, pronunţată de Tribunalul Constanţa s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ####### ####### – ######, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Orașului, cu participarea intervenientului forţat ######## ###########.
A anulat autorizația de construire nr. 21 din data de 01.02.2023 emisă de Primarul Orașului Năvodari, a obligat pârâtul să asigure desființarea lucrărilor executate în baza autorizației de construire nr. 21 din data de 01.02.2023, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 şi a obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 5.570 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxele judiciare de timbru în cuantum de 70 lei, onorariul de avocat în cuantum de 3.500 lei şi onorariul de expert în cuantum de 2.000 lei.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs pârâtul PRIMARUL ORAŞULUI NĂVODARI, care a criticat-o pentru nelegalitate, cu indicarea motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8, precum și art. 223 din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea recursului aşa cum a fost  formulat, casarea în tot a hotărârii recurate și, rejudecând cauza în fond, respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare, recurentul a susținut că instanța a reținut în mod greșit faptul că autorizația de construire nu conține lucrările ce urmează a fi executate.
Intimatul-recurent a expus că, în urma unui control efectuat la 28.11.2014, s-a constatat executarea de lucrări de extindere pe orizontală și verticală la imobilul situat în Năvodari, #### ###### ### #, clădirea 9, fără autorizație de construire, de către ######## ###########, fiind aplicată o amendă și dispusă sistarea lucrărilor. Ulterior, aceasta a solicitat emiterea unui certificat de urbanism pentru intrarea în legalitate, întrucât OCPI respinsese intabularea construcției extinse fără autorizație.
Au fost indicate suprafețele existente și cele propuse pentru extindere și supraetajare, precum și elementele constructive ale imobilului și anexelor. Recurentul a susținut că instanța a reținut eronat că autorizația de construire a fost emisă în baza unei hotărâri judecătorești care nu dispunea executarea unor lucrări. A arătat că, în 2023, ######## ########### a depus cereri pentru eliberarea autorizației de construire și a certificatului de urbanism, invocând Decizia civilă nr. ###/14.05.2019, anexând documentația necesară.
Pe baza acesteia, a fost emis Certificatul de urbanism nr. 41/27.01.2023 pentru lucrări și măsuri de consolidare, fiind solicitate DTAC, expertiză tehnică și avize. Documentația pentru autorizația de construire a fost completată cu memoriul de arhitectură și raportul de expertiză tehnică din 2022, care evaluau starea construcției, propuneau consolidări și intrarea în legalitate a lucrărilor executate fără autorizație. Expertul a concluzionat că lucrările executate respectă normele tehnice și pot fi aprobate pentru intrare în legalitate.
Recurentul a susținut că instanța a reținut greșit lipsa acordului vecinilor, arătând că acesta este necesar doar în situații expres prevăzute de Normele Legii nr.50/1991, neaplicabile în cazul lucrărilor de consolidare la o construcție existentă. A arătat că autorizația conține durata de execuție și că criticile privind lipsa unor documente tehnice sunt nefondate, reclamantul confundând lucrările de construire cu cele de consolidare. A invocat art.7 din Legea nr.50/1991, arătând că, în cazul clădirilor vechi cu risc seismic, lucrările de consolidare se autorizează în regim de urgență, autorizația fiind emisă imediat, urmând ca documentația tehnică să fie completată pe parcurs.
A subliniat că lucrările de consolidare fără autorizație constituie contravenție sau infracțiune, iar procedura derogatorie prevăzută de art.7 alin.(10) și (16) nu permite executarea lucrărilor fără autorizație, ci doar emiterea urgentă a acesteia. În final, recurentul a arătat că autorizația de construire nr.21/01.02.2023 a fost emisă în concordanță cu prevederile legale, pe baza certificatului de urbanism, documentelor cadastrale, expertizelor tehnice, memoriilor de arhitectură și planșelor tehnice vizate spre neschimbare“ – conform Rejust.ro.

Conform sursei citate, intimatul-reclamant ####### ####### ###### a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii primei instanțe, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată. A arătat că instanța de fond a dispus anularea autorizației de construire nr.21/01.02.2023, motivând în mod complet și corect fiecare argument de nelegalitate invocat.

„Intimatul a precizat că deține cote de proprietate asupra imobilului afectat și că vătămarea rezultă din lucrările executate la imobilul învecinat, lucrări neclar descrise în autorizație și neconforme documentației tehnice. A susținut că autorizația nu conține descrierea concretă a lucrărilor, contrar art.43 și art.48 din Normele Metodologice ale Legii nr.50/1991, emitentul limitându-se la menționarea „lucrărilor și măsurilor de consolidare dispuse prin sentința nr.###/2019”, deși această hotărâre nu a obligat la emiterea vreunei autorizații și nici nu a dispus executarea unor lucrări.
A arătat că expertizele tehnice au evidențiat riscuri asupra structurii de rezistență a imobilului său, imposibilitatea delimitării lucrărilor autorizate de cele executate anterior, precum și omisiuni și neconformități ale documentației DTAC. Instanța a reținut corect că autorizația a fost emisă fără acordul vecinilor, necesar potrivit art.27 din Normele Metodologice, în condițiile în care lucrările intervenientului afectează structura imobilului reclamantului.
Intimatul a subliniat că autorizația este nelegală și pentru lipsa referatului de verificare a documentației tehnice, obligatoriu potrivit Legii nr.50/1991. A arătat că instanța a prezumat, în temeiul art.329 Cod procedură civilă, că toate lucrările care afectează imobilul reclamantului au fost executate în baza autorizației contestate, dat fiind caracterul incomplet al documentației.
A invocat și soluțiile anterioare din dosarul nr.#####/212/2017, în care instanțele au respins cererea intervenientului de suplinire a consimțământului vecinilor, reținând că lucrările efectuate fără autorizație afectează siguranța clădirilor. A arătat că decizia civilă nr.###/14.05.2019 nu a dispus nicio lucrare de consolidare, astfel că autorizația nr.21/2023 a fost emisă în mod nelegal, în baza unei hotărâri care nu conține asemenea dispoziții.
Pentru aceste motive, intimatul a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că instanța de fond a motivat în mod exhaustiv soluția de anulare a autorizației de construire“ – mai transmite Rejust.ro.

Potrivit Rejust.ro, astfel cum rezultă din dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare, hotărârea civilă pronunțată în cauza nr. ####/118/2023 şi recurată în cauza de faţă a fost comunicată pârâtului Primarul Orașului Năvodari la data de 02.09.2025, prin înmânarea actelor de procedură funcționarului desemnat pentru primirea corespondenței la sediul Primăriei, aceasta semnând de primire, ceea ce echivalează, potrivit art. 162 alin. (1) C.proc.civ., cu o comunicare valabilă către destinatar.

„În consecință, data de 02.09.2025 reprezintă momentul de la care începe să curgă termenul de recurs prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv termenul de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Raportând aceste dispoziții la situația de fapt, Curtea constată că termenul de exercitare a recursului s-a împlinit la data de 19.09.2025, iar cererea de recurs a fost formulată abia la data de 02.10.2025, astfel cum rezultă din înscrisul depus la dosar. În aceste condiții, Curtea constată că recursul a fost formulat tardiv, după expirarea termenului legal, motiv pentru care urmează să admită excepția tardivității și să respingă cererea de recurs ca tardiv formulată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, Curtea reține că intimatul-reclamant a solicitat acordarea acestora și a depus la dosar dovada achitării onorariului avocațial în cuantum de 2.000 lei. ##### în vedere soluția de respingere a recursului ca tardiv, culpa procesuală aparține recurentului-pârât, aşa încât, în temeiul art. 453 alin. (1) C.proc.civ., va obliga recurentul-pârât la plata către intimatul-reclamant a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul avocațial“ – mai menționează rejust.ro.

Ulterior, la mai bine de o lună de la decizia definitive a Curții de Apel Constanța, la Tribunalul Constanța, prima instanță sesizată a fost înregistrată o nouă cale de atac, de data aceasta formulată de Lăcrămioara Mandache. Amintim că Tribunalul Constanța a dispus la data de 14 august 2025 anularea autorizaţiei de construire nr. 21 din data de 01.02.2023 emisă de Primarul Oraşului Năvodari și a obligat pârâtul să asigure desfiinţarea lucrărilor executate în baza autorizaţiei de construire nr. 21 din data de 01.02.2023, în conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991.
 
Pentru documentarea acestui articol s-au folosit informații și de pe platforma rejust.ro.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și: 

Primarul din Năvodari, la raport în fața judecătorilor. Astăzi se decide soarta unei autorizații de construire anulate la Tribunal