ÎCCJ a strămutat dosarul la malul mării Fostul primar din Panciu, Iulian Nica, condamnat la peste 6 ani de închisoare, își joacă ultima șansă la Constanța

Istoricul cazului: Refuzul deliberat de a aplica Codul Administrativ și controlul asupra angajaților

Rădăcinile acestui dosar penal își au originea în vara anului 2019, odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Actul normativ a adus schimbări majore în organizarea instituțiilor publice locale, impunând o normă imperativă: posturile de natură contractuală din cadrul primăriilor care presupuneau exercitarea unor prerogative de putere publică (precum activitățile din birourile de taxe și impozite, executări silite, achiziții publice, evidența persoanelor sau contabilitate) trebuiau transformate direct în funcții publice până la data de 1 ianuarie 2020.

Această excepție legală prevăzută de art. 612 din OUG 57/2019 permitea angajaților contractuali existenți să obțină statutul de funcționar public fără a fi supuși unui concurs, oferindu-le o stabilitate sporită pe post și drepturi salariale aferente noii grile.

Potrivit anchetatorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Panciu (dosar nr. 297/P/2020), Iulian Nica, în calitate de primar și ordonator principal de credite al Unității Administrativ-Teritoriale (UAT) Panciu, a refuzat cu intenție directă să pună în aplicare aceste prevederi legale în perioada 3 iulie 2019 – 1 ianuarie 2020. Deși compartimentul de resurse umane din cadrul Primăriei Panciu, prin consiliera Georgeta Bandrabur, i-a înaintat edilului numeroase referate de specialitate (inclusiv adrese oficiale ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici - ANFP), prin care îi atrăgea atenția asupra termenului limită și a obligațiilor legale, Nica a ignorat documentele.

Mai mult, probele administrate la dosar au scos la iveală că primarul a rezoluționat unul dintre referatele oficiale acuzând funcționarii că fac „presiuni și amenințări la adresa primarului”. Potrivit martorilor și părților vătămate, fostul edil a refuzat explicit transformarea posturilor pentru a nu-și pierde influența și pârghiile de presiune asupra angajaților. Fiind menținuți ca personal contractual, funcționarii puteau fi concediați sau sancționați mult mai ușor, spre deosebire de funcționarii publici care beneficiază de o protecție legislativă strictă.

Consecința directă a acestei inacțiuni deliberate a fost pierderea definitivă de către angajați a dreptului de a fi numiți direct în funcții publice la data de 1 ianuarie 2020. După expirarea acestui termen, singura modalitate rămasă pentru ocuparea acelor funcții a fost scoaterea lor la concurs deschis, generând pentru personalul existent o stare de nesiguranță profesională și prejudicii financiare legate de drepturile salariale neîncasate.

 

Odiseea strămutărilor: De la Panciu la Liești și transferul final de la Galați la Constanța

Traseul judiciar al dosarului 620/275/2021 a fost marcat de numeroase încercări ale fostului primar de a schimba instanțele de judecată și de a obține anularea actelor de urmărire penală. Dosarul a fost înregistrat inițial la Judecătoria Panciu la data de 25 martie 2021. Încă din faza de debut, judecătorii de la Panciu au formulat cereri de abținere, iar Iulian Nica a cerut strămutarea cauzei la o altă instanță, invocând faptul că notorietatea sa locală și calitatea părților din dosar ar putea afecta imparțialitatea magistraților vrânceni.

La data de 15 iulie 2021, Curtea de Apel Galați a admis cererea de strămutare și a trimis dosarul la Judecătoria Liești (județul Galați), menținând actele procedurale efectuate până la acel moment. În septembrie 2021, Judecătoria Liești a validat procedura de cameră preliminară, decizie confirmată ulterior și de Tribunalul Galați în ianuarie 2022, dându-se astfel undă verde pentru începerea judecății pe fond.

Procesul la Judecătoria Liești a durat aproape trei ani, timp în care s-au readministrat probe, au fost reaudiați martori, consilieri locali și zeci de angajați ai primăriei. În paralel, angajații afectați au acționat în instanță UAT Panciu pe cale civilă, obținând la Tribunalul Vrancea și Curtea de Apel Galați hotărâri definitive care obligau administrația locală să le transforme posturile în funcții publice.

Sentința pe fond a fost pronunțată de Judecătoria Liești la data de 2 iulie 2025 (Sentința Penală nr. 118/2025). Instanța l-a găsit vinovat pe Iulian Nica de abuz în serviciu în formă continuată și l-a condamnat la o pedeapsă de 3 ani de închisoare pentru această faptă. Totuși, deoarece Nica mai fusese condamnat definitiv în anul 2024 (prin Decizia penală nr. 1151/A/2024 a Curții de Apel Galați într-un dosar al Judecătoriei Tecuci) la pedepse cu executare pentru șantaj, abuz în serviciu, instigare la delapidare și fals intelectual, judecătorii din Liești au descontopit pedepsele anterioare și le-au contopit cu noua condamnare.

Rezultatul final stabilit de Judecătoria Liești a fost o pedeapsă rezultantă de 6 ani, 6 luni și 20 de zile de închisoare în regim de detenție, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a fi ales în funcții publice și de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe o perioadă de 3 ani. De asemenea, instanța a dedus din pedeapsă perioadele reținerii și arestului la domiciliu din primăvara anului 2020, precum și durata executată efectiv începând cu data de 22 noiembrie 2024, când Nica a fost încarcerat în penitenciar.

Dosarul a ajuns în apel la Curtea de Apel Galați în august 2025. Pe parcursul anului 2026, inculpatul a uzat de toate pârghiile procesuale: a ridicat excepții de nelegalitate a rechizitoriului, a cerut schimbarea încadrării juridice din abuz în serviciu în neglijență în serviciu (cerere respinsă de instanță), a cerut sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție privind neconstituționalitatea art. 297 Cod penal (cerere respinsă ca inadmisibilă pe 23 iunie 2026).

Miza majoră a intervenit însă la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție. În dosarul nr. 1773/1/2026, ÎCCJ a admis o nouă cerere de strămutare formulată de fostul edil. Ca urmare, prin încheierea din 20 octombrie 2026, Curtea de Apel Galați a luat act de decizia Curții Supreme, a scos dosarul de pe rol și l-a înaintat de îndată Curții de Apel Constanța, desemnată ca instanță competentă pentru judecarea definitivă a apelului.

 

Lista părților vătămate și despăgubirile financiare stabilite de instanță

Comportamentul abuziv al fostului primar a afectat un număr considerabil de angajați din cadrul aparatului de specialitate al UAT Panciu. În cadrul procesului penal, un număr de 12 salariați s-au constituit părți vătămate și părți civile, solicitând atât acoperirea prejudiciilor materiale rezultate din diferențele salariale neîncasate, cât și daune morale pentru stresul și incertitudinea la care au fost supuși.

Lista celor afectați direct de deciziile lui Iulian Nica cuprinde nume din diverse compartimente ale Primăriei Panciu:

• Georgeta Bandrabur Cozma (consilier resurse umane, cea care a întocmit referatele respinse de primar);

• Iuliana Maria Șerban;

• Florentina Ragea;

• Geanina Lenuța Diaconu;

• Adrian Iustinian Toader;

• Gabriel Muntu;

• Cosmin Ionuț Șerban Tarău;

• Dana Cristina Bucur;

• Gabriela Zamfir;

• Geta Angela Pușcă;

• Maricel Călin;

• Octavia Geanina Lucaci.

Prin sentința pronunțată de Judecătoria Liești și completată prin Încheierea de îndreptare a erorii materiale din 8 iulie 2025, instanța a admis în parte acțiunea civilă a angajaților. Iulian Nica a fost obligat să plătească către zece dintre părțile civile (Bandrabur Cozma Georgeta, Șerban Iuliana Maria, Ragea Florentina, Toader Adrian Iustinian, Muntu Gabriel, Șerban Tarău Cosmin Ionuț, Bucur Dana Cristina, Zamfir Gabriela, Pușcă Geta Angelica și Lucaci Octavia Geanina) despăgubiri materiale reprezentând drepturile salariale neîncasate pentru perioada 3 iulie 2019 – 1 ianuarie 2020. Pentru partea civilă Geanina Lenuța Diaconu, instanța a stabilit plata diferențelor salariale pentru perioada 3 iulie 2019 – 1 ianuarie 2020.

Pe lângă diferențele de salariu, judecătorii au considerat că atitudinea sfidătoare a primarului a adus o atingere profundă drepturilor nepatrimoniale ale salariaților. Prin urmare, Iulian Nica a fost obligat la plata sumei de 5.000 de lei cu titlu de daune morale pentru fiecare dintre părțile civile menționate, precum și la achitarea sumei de 4.500 de lei drept cheltuieli de judecată (onorariu de avocat) către zece dintre aceștia. Totodată, fostul primar a fost obligat la plata sumei de 1.500 de lei cheltuieli judiciare către stat. UAT Panciu a fost introdusă în cauză ca parte responsabilă civilmente.

 

Cine este Iulian Nica și conexiunile sale de la vârful politicii naționale

Limbajul dur, deciziile controversate și problemele lui Iulian Nica au fost constant în atenția opiniei publice din regiunea Moldovei. Nica a condus Primăria orașului Panciu timp de mai mulți ani, fiind inițial viceprimar din anul 2008 și preluând fotoliul de primar din anul 2013 și până în martie 2020, când a fost suspendat din funcție ca urmare a primelor măsuri preventive luate împotriva sa.

Numele său este strâns legat de cel al unchiului său, Dan Nica, figură marcantă a Partidului Social Democrat (PSD), fost ministru al Comunicațiilor, fost ministru al Administrației și Internelor, fost vicepremier al României și în prezent europarlamentar de cursă lungă. Influența politică a familiei nu l-a putut feri însă pe fostul edil de problemele cu legea.

Cariera politică și administrativă a lui Iulian Nica a fost zdruncinată de o serie de anchete penale paralele. Dosarul privind abuzul în serviciu prin netransformarea posturilor reprezintă doar un capitol din cazierul său judiciar. În noiembrie 2023, el a fost condamnat de Judecătoria Tecuci într-un alt dosar penal complex (dosar 1344/275/2020) pentru infracțiuni de șantaj în formă continuată (comis împotriva unor subordonați), abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu, instigare la delapidare și instigare la fals intelectual. Decizia a devenit definitivă la Curtea de Apel Galați în anul 2024, aducându-i o pedeapsă grea și trimiterea sa directă după gratii la data de 22 noiembrie 2024.

În instanță, apărătorii lui Nica au încercat în repetate rânduri să invoce eroarea de drept sau necunoașterea detaliată a normelor extrapenale din Codul administrativ, susținând că schimbarea posturilor ar fi fost o simplă opțiune sau o sarcină ce revenea Consiliului Local și nu primarului. Judecătorii au respins însă categoric aceste argumente, arătând că primarul, în calitate de ordonator de credite și conducător al instituției, avea obligația legală expresă de a iniția demersurile și de a emite dispozițiile de transformare. Refuzul conștient de a semna referatele de specialitate întocmite de propriul serviciu de Resurse Umane a demonstrat că edilul a acționat cu intenție directă și cu rea-credință.