Decizie în instanță Utilități Publice - Gospodăria Comunală SRL Cernavodă trebuie să o repună pe post pe o angajată concediată

• Pe 14 decembrie 2021, instanța i-a dat dreptate femeii care a fost concediată
• Firma care a concediat-o a depus apel recent, pe 27 ianuarie 2022
• Mai mult, conform soluției, „Obligă angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, de la data concedierii până la reintegrarea efectivă, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare şi la calcularea şi plata sporului de vechime în procent de 25% din salariul de bază negociat cuvenit reclamantei, pentru perioada ianuarie 2018 – 27.03.2019”

 
O angajată a Utilități Publice – Gospodăria Comunală SRL din Cernavodă a chemat în instanță societatea pentru a contesta decizia care a dus la concedierea sa. Pe fond, dosarul 1396/118/2021 s-a judecat la Tribunalul Constanța, fiind înregistrat la începutul anului anterior.
 
Pe 14 decembrie 2021, instanța i-a dat dreptate femeii care a fost concediată, iar 27 ianuarie 2022 Utilități Publice-Gospodăria Comunală a făcut apel la decizia judecătorilor.
 
Conform rolii.ro, prin cererea înregistrată la data de 23.02.2021, reclamanta M.L., în contradictoriu cu pârâta Utilități Publice – Gospodăria Comunală SRL, a solicitat anularea deciziei de concediere, obligarea societății pârâte la repunerea în poziția deținută anterior concedierii, respectiv reintegrarea pe postul de Șef serviciu, obligarea pârâtei la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate și cu celelalte drepturi care i s-ar fi cuvenit de la data concedierii și până la, obligarea pârâtei le plata sporului de vechime în procent de 25% din salariul de bază aferent perioadei ianuarie 2018 – 03.02.2021, cu cheltuieli de judecată.
 
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, potrivit contractului individual de muncă înregistrat sub nr. 5019/16.08.2017 în registrul de evidență a salariaților, a fost angajată în cadrul, prin Decizia de concediere individuală nr. 15/03.02.2021 s-a dispus în temeiul art. 65 alin 1 din Codul muncii încetarea contractului individual de muncă; Consideră reclamantul că decizia atacată este nelegală, impunându-se anularea sa, presupusa motivație nu este una reală, efectivă și serioasă, decizia nu conține motivele concrete ce au determinat concedierea, caracterul lacunar echivalează cu o nemotivare a măsurii; în ceea ce privește netemeinica deciziei contestată, reclamanta a arătat că angajatorul are obligația de a găsi soluții în reorganizarea activității, ecluzând reducerile de personal; cu privire la cel de al doilea capăt de cerere, reclamanta a arătat că începând cu luna ianuarie 2018 nu a mai beneficiat de sporul de vechime de 25 % pentru vechimea în muncă de peste 20 de ani.
 
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea cererii, arătând că multitudinea de posturi de șefi și directori a fost analizată în adunarea generală din 04.01.2021 luându-se hotărârea de a se reorganiza societatea prin desființarea unor posturi; s-a mai arătat că reclamanta a încasat sumele în integralitate cu toate sporurile aferente.
 
Reclamanta a avut calitate de salariat în cadrul societății pârâte în baza unui contract de muncă pe durată nedeterminată înregistrat cu nr. XXXX/16.08.2017. Prin decizia nr. 15/03.02.2021 emisă de pârâta Utilități Publice – Gospodăria Comunală SRL s-a decis ca începând cu data de 03.02.2021 încetează contractul individual de muncă înregistrat la ITM Constanța sub nr. XXXX/16.08.2017 încheiat între Utilități Publice – Gospodăria Comunală SRL ca urmare a desființării postului ocupat de salariat.
 
În motivarea deciziei contestate, s-a indicat Hotărârea AGA nr. 04/04.01.2021 privind reorganizarea societății prin care s-a desființat postul de Șef Serviciu, post ocupat de către reclamantă, motivul concedierii fiind precizat la punctul 4 al deciziei, respectiv ”desființarea postului ocupat prin AGA nr. 04/04.01.2021 menționată în preambulul deciziei ca urmare a dificultăților economice cu care se confruntă societatea, societatea înregistrează pierderi economice, astfel încât nu mai poate susține salariile angajaților cu funcții de conducere ”Director de producție”și „Șef Serviciu”, reorganizarea societății. Potrivit Hotărârii AGA 04/04.01.2021 s-a hotărât reorganizarea societății pârâte începând cu data de 04.01.2021 prin aprobarea organigramei și statului de funcții.
 

Ce a spus instanța

 
Conform art. 65 Codul muncii, concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Concedierea dispusă în baza art. 65 Codul muncii trebuie să îndeplinească două condiții de fond: cauza concedierii să constea în desființarea locului de muncă pentru unul din motivele avute în vedere de legiuitor și decizia de concediere să emane de la organul competent. Noțiunea de loc de muncă se referă la postul ocupat de salariat, fie la locul muncii (în ipoteza mutării angajatorului în altă localitate).
 
Postul concretizează, în organigrama angajatorului, necesarul de personal pentru o anumită funcție sau meserie; de aceea, desființarea postului trebuie să ducă la eliminarea acestuia din statul de funcții, pentru a putea fi considerată efectivă. Pentru ca desființarea locului de muncă să fie considerată reală și serioasă, aceasta trebuie să fie reclamantă de unul din motivele expres menționate de art. 65; apoi, această cauză trebuie să fie precisă, în sensul că reprezintă adevăratul motiv al concedierii, fără a disimula vreun alt motiv. De asemenea, motivele care au determinat măsura trebuie să prezinte o anumită gravitate, adică să existe o proporționalitate cu importanța măsurii adoptate. Astfel, seriozitatea cauzei trebuie raportată la situația angajatorului - stabilirea interesului său legitim pentru concedierea salariatului - pentru a se stabili dacă sunt sau nu posibile și alte soluții în afara concedierii.
 
Din perspectiva acestor considerații, deși pârâta, invocă în decizia de concediere contestată dificultățile economice, pierderile economice și reorganizarea societății, instanța reține că niciunde în Hotărârea de reorganizarea nu se face vorbire de aceste pierderi și dificultăți drept motive ce au stat la baza deciziei de reorganizare a societății. De asemenea, societatea nu a demonstrat că desfacerea contractului individual de muncă al reclamantei este singura soluție posibilă în redresarea sa economică, celelalte măsuri de reorganizare dovedindu-se insuficiente sau neadecvate. Astfel, societatea nu a inițiat nicio măsură de echilibrare a balanței venituri/cheltuieli în afara concedierilor; deși, se pretinde că societatea ar trece printr-o perioada grea, singurele măsuri concrete adoptate de AGA au fost concedierile, fără a se pune în discuția asociaților și cu atât mai puțin a se dispune vreo altă decizie cu privire la situația economică grea.
 
Pentru aceste motive, instanța consideră că desființarea locului de muncă ocupat de contestator nu a avut o cauză reală și serioasă.
 
Așadar, instanța a dat următoarea soluție nedefinitivă: „Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea formulată de către reclamantă. Anulează Decizia nr. 15/03.02.2021 de încetarea a contractului individual de muncă al reclamantei Dispune reintegrarea reclamantei în postul avut anterior emiterii deciziei anulate. Obligă angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate şi reactualizate şi cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul, de la data concedierii până la reintegrarea efectivă, sume actualizate cu indicele de inflaţie şi dobânda legală penalizatoare şi la calcularea şi plata sporului de vechime în procent de 25% din salariul de bază negociat cuvenit reclamantei, pentru perioada ianuarie 2018 – 27.03.2019. Respinge cererea de obligare a pârâtei plata sporului de vechime pentru perioada 28.03.2019 - 03.02.2021. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2000 de lei către reclamantă cu titlu de cheltuieli de judecată în limita pretenţiilor admise. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Tribunalul Constanţa. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 14.12.2021”.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:

Utilități Publice - Gospodăria Comunală SRL a bătut palma cu o firmă din Constanța. Despre ce este vorba (document)