Decizie definitivă a Curții de Apel Constanța Fosta gimnastă Cătălina Ponor a pierdut procesul cu SPIT și trebue să plătească impozitul pentru sala de fitness deținută în oraș

 
Fosta gimnastă originară din Constanța, Cătălina Ponor a pierdut procesul cu Serviciul Public de Impozite și Taxe Constanța, la Curtea de Apel.
 
Dosarul dintre cele două părți, cu indicativul 6799/118/2022 a fost înregistrat pe rolul Curții, secția de contencios și administrativ fiscal pe 13 noiembrie 2023.
 
Este vorba despre un dosar în care fosta gimnastă are calitatea de recurent reclamant, iar SPIT este intimat pârât.
 
Recursul Cătălinei Ponor declarat la 6 noiembrie 2023 a fost judecat în ședința din 22 februarie 2024 de completul C1 Recurs.
 
Iată soluția pe scurt: DC. Respinge recursul ca nefondat. Obligă recurenta la plata către intimat a sumei de 916,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial. Definitivă. Pronunţată azi, 22.02.2024 prin punerea soluției la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei. jud.red. F.N. (gref.M.H.)
 
Obiectul dosarului a fost obligația de a face.
 
Decizia Tribunalului Constanța
 
Tribunalul Constanța a fost prima instanță care s-a ocupat de dosarul în cauză. Acesta a fost înregistrat pe 6 octombrie 2022, pe secția de contencios administrativ și fiscal, cu același obiect.
 
Completul CA18 a dat în cadrul ședinței din 29 septembrie 2023 următoarea soluție: HOT: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta PONOR JIANU CATALINA în contradictoriu cu pârâta SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE ŞI TAXE CONSTANŢA, ca neîntemeiată. Obligă reclamanta PONOR JIANU CATALINA la plata către pârâta SERVICIUL PUBLIC DE IMPOZITE ŞI TAXE CONSTANŢA a sumei de 1.654,1 lei reprezentând cheltuieli de judecată cu onorariul apărătorului ales. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Constanţa - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 29.09.2023.
 
Cătălina Ponor a cerut să fie scutită de plata impozitului pentru sala de fitness
 
Conform Hotărârii 1122/2023 din 29 septembrie 2023, ce poate fi găsită și pe Portalul Național al Jurisprudenței, Cătălina Ponor a cerut scutirea de la plata impozitului pentru sala de fitness situată în municipiul Constanța, strada Gheorghe Dima nr. 2.
 
Iată ce se arată în hotărâre:
 
Prin cererea  de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Constanța,  sub nr. ####/118/2022, reclamanta ##### ##### ######## în contradictoriu cu pârâta SERVICIUL ###### DE IMPOZITE ŞI TAXE CONSTANŢA, a solicitat obligarea pârâtei la scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru imobilul situat în municipiului Constanţa, #### ######## #### ### #, potrivit Cap III alineat 9 din Anexa 1 a HCL ######## şi obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de prezentul litigiu.
În fapt, reclamanta a arătat că are calitatea de proprietar al imobilului pentru care a solicitat, prin cererea înregistrata sub nr. G4707/18.02.2022, scutirea de la plata impozitului pe clădiri, având în vedere dispozițiile Cap III alineat 9 din Anexa 1 a HCL 463/2021.
Potrivit normei indicate, sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri, clădirile folosite pentru desfășurarea de activități sportive, inclusiv clădirile care asigură funcționarea bazelor sportive.
#### a formulat cererea menționată pana la această dată reclamanta nu a primit niciun răspuns din partea intimatei.
În acest sens, având în vedere faptul ca în imobilul proprietatea reclamantei se desfășoară activități sportive (sala fitness) cu privire la care reclamanta a făcut dovada, anexând cererii comunicate intimatei şi certificatul de înregistrare care conține si codul CAEN 9313 - cluburi şi centre de fitness şi culturism, apreciază că toate condițiile pentru aplicarea scutirii sunt îndeplinite.
 
Ce a zis Tribunalul
 
Analizând întreaga reglementare cuprinsă în Legea nr. 69/2000 Tribunalul reţine că aceasta încurajează şi stabilește facilități de care se pot bucura exclusiv „structurile sportive” ori „bazele sportive” imobilul reclamantei nefiind folosit pentru desfășurarea de activități sportive, ci pentru desfășurarea unor activități comerciale care au ca scop principal nu promovarea practicării sportului ci obținerea de profit din exploatarea unui centru de fitness şi culturism.
Facilitatea fiscală pe care reclamanta doreşte să o acceseze devine aplicabilă doar în condiţiile în care imobilul este folosit în desfășurarea unor activități sportive, activitatea sportivă fiind evident diferită faţă de activitatea comercială pentru profit care se desfășoară în realitate în locația respectivă.
Cu alte cuvinte, Tribunalul apreciază justificat refuzul autorității publice de a acorda facilitatea fiscală din moment ce solicitantul nu a dovedit că imobilul este o bază sportivă în sensul Legii nr. 69/2000, respectiv că este înscris în Registrul bazelor sportive, şi nici nu a dovedit că în imobilul pus la dispoziție cu titlu gratuit unei societăți cu răspundere limitată, al cărei scop este realizarea de profit pentru asociații săi, se desfășoară o activitate sportivă, din moment ce această sintagmă nu poate primi alt înțeles în afara celui care rezultă din coroborarea şi interpretarea dispozițiilor Legii nr. 69/2000.
Această concluzie se impune cu necesitate chiar dacă sintagma a fost preluată sau folosită de legiuitor şi în cuprinsul Codului Fiscal, art. 456 alin. 2 lit. s), voinţa sau sensul legii fiind de a pune la dispoziția persoanelor juridice de drept privat sau drept public, recunoscute ca structuri sportive potrivit Legii nr. 69/2000, un instrument care să le ajute sau să le sprijine activitatea din moment ce scopul acestor persoane este unul strict şi limitat la promovarea educaţiei fizice şi sportului şi nu de a obține profit, această din urmă chestiune fiind una strict marginală sau subsidiară şi posibilă doar în cazul unei societăți sportive comercială pe acțiuni.
În final, Tribunalul reține că interpretarea dorită de reclamantă ar fi de natură să producă un rezultat anormal sau să distorsioneze voința şi scopul legiuitorului atunci când a stabilit, în cuprinsul art. 2 din Legea nr. 69/2000, că „Educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat”, respectiv ar anula sau ar descuraja organizarea în formele prevăzute de Legea nr. 69/2000 a structurilor sportive din moment ce acestea nu ar mai avea niciun avantaj sau facilitate, din perspectiva aplicării art. 456 alin. 2 lit. s) Cod fiscal, în raport cu persoanele juridice organizate pentru obținerea de profit în principal şi doar în subsidiar sau marginal pentru promovarea şi practicarea sportului.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
Veste bună a Cătălinei Ponor! Fosta gimnastă este însărcinată pentru a doua oară