CCR dezbate pe 24 septembrie legea pensiilor magistraților, contestată de Înalta Curte

 

• Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.

Curtea Constituțională a României urmează să discute pe 24 septembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație de Justiție în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, au precizat, vineri, pentru AGERPRES, oficiali ai CCR.

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație de Justiție au decis, joi, sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu legea privind pensiile de serviciu ale magistraților.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un 'nu' răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, se precizează într-un comunicat al ICCJ transmis, joi, AGERPRES.

Potrivit sursei citate, legea încalcă 'nu mai puțin' de 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale statului de drept.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, subliniază Instanța supremă.

Înalta Curte reafirmă, printr-o voce unitară, că statutul constituțional al judecătorului, al magistraturii în general, nu este „un privilegi”', ci „o garanție esențială” a statului de drept, a democrației, care nu poate fi desconsiderat.

Premierul Ilie Bolojan afirma, luni, în cadrul ședinței plenului reunit al Parlamentului pentru asumarea răspunderii pe cinci proiecte de lege din pachetul doi de reformă, că magistrații români ies la pensie la 48-49 de ani, iar o pensie medie în magistratură depășește 24.000 de lei. Totodată, numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000-40.000 de lei, în mod special pentru magistrații care au avut și funcții de conducere.

„Prin reforma pe care o propunem, va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100% din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70% din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul. 

Citește și:
Legea pensiilor, în vizorul ÎCCJ! Instanța trimite sesizare la Curtea Constituțională (DOCUMENT)