Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
Proiect de cercetare marină pentru salvarea Mării Negre Macroalga Cystoseira barbata, restaurată în habitatele din Constanța și Agigea printr-o investiție de peste 900.000 de euro
Proiect de cercetare marină pentru salvarea Mării Negre: Macroalga Cystoseira barbata, restaurată în habitatele
26 Oct, 2026 15:10
ZIUA de Constanta
178
Marime text
178
Marime text
Direcția Județeană de Mediu Constanța a emis decizia etapei de încadrare pentru un proiect ecologic de cercetare marină propus de Organizația Neguvernamentală Ecologistă Mare Nostrum, în parteneriat cu Institutul de Biologie București al Academiei Române și Asociația DARVIC. Autoritatea de mediu a stabilit că nu este necesară efectuarea evaluării impactului asupra mediului, deschizând cale liberă implementării activităților submarine.Proiectul, intitulat „THE BLACK SEA: UNLOCKING INSPIRATION (MAREA NEAGRĂ: POARTĂ CĂTRE INSPIRAȚIE) - TEHNICI DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A BIODIVERSITĂȚII ȘI SECHETRARE A CO2 CU CYSTOSEIRA BARBATA (C-QUEST)”, are o valoare totală de 961.900 de euro (finanțat printr-un grant oferit de compania DP World România) și un orizont de desfășurare prevăzut pentru perioada ianuarie 2026 – august 2030.
Misiune subacvatică: Salvarea „pădurilor submarine” din Marea Neagră
Cystoseira barbata (o macroalgă brună formatoare de habitate) a înregistrat un declin dramatic pe litoralul românesc în ultimele decenii, fiind afectată de schimbările climatice, înghețurile severe și lucrările de eroziune costieră. Această specie joacă un rol crucial: funcționează ca un ecosistem-cheie pentru adăpostirea și hrănirea viețuitoarelor marine, purifică apa și contribuie activ la absorbția dioxidului de carbon (blue carbon).Inițiativa aduce o premieră tehnologică și metodologică pe litoralul românesc:
- Salvarea zigoților din zonele supuse înnisipării: Scafandrii vor colecta zigoți de Cystoseira barbata din siturile sudice (2 Mai și Mangalia–Saturn), perimetre afectate de proiectul de reducere a eroziunii costiere.
- Multiplicarea pe substrat surogat: Zigoții colectați vor fi fixați natural sub apă pe piese de calcar poros și lăsați să se dezvolte direct în mediul marin.
- Relocarea în zone de testare: După dezvoltare, noile alge vor fi mutate și instalate cu ambarcațiuni rapide în trei sectoare mari din nordul și sudul litoralului: Constanța Nord (suprafață de ~14.974 mp), Constanța Sud (~5.627 mp) și Agigea (~306 mp).
- Măsurarea sechestrării de $CO_2$: Cercetătorii vor amplasa temporar peste alge dispozitive transparente cu senzori (de aproximativ 35–40 kg) pentru a calcula capacitatea directă a algei de a stoca carbonul din apă.
Un proiect non-invaziv, cu impact pozitiv asupra biodiversității
Toate procedurile submarine sunt pur științifice și non-invazive, neimplicând construcții permanente, excavări sau foraje pe fundul mării. Suprafața totală de studiu însumează peste 2 hectare (20.907 mp) în interiorul ariei naturale protejate avifaunistice ROSPA0076 Marea Neagră.Direcția Județeană de Mediu Constanța arată în fundamentare că intervențiile au un caracter temporar, reversibil și aduc un impact pozitiv pe termen mediu și lung, contribuind la restabilirea faunei marine și la oxigenarea apelor costiere.
Proiectul deciziei de încadrare (nr. 215/16.07.2026 și nr. 371/29.09.2025) poate fi consultat la sediul DJM Constanța. Publicul interesat poate transmite observații și propuneri până la data de 29 octombrie 2026.
Comentarii
_thumb2.jpg)
