Sancțiunile impuse de Donald Trump Curții Penale Internaționale, contestate în justiție de organizații pentru drepturile omului

 

• Organizații pentru apărarea drepturilor omului au sesizat justiția marți pentru a contesta sancțiunile impuse de președintele american Donald Trump Curții Penale Internaționale (CPI), afirmând că acestea afectează capacitatea victimelor crimelor de război de a li se face dreptate.

Organizații pentru apărarea drepturilor omului au sesizat justiția marți pentru a contesta sancțiunile impuse de președintele american Donald Trump Curții Penale Internaționale (CPI), afirmând că acestea afectează capacitatea victimelor crimelor de război de a li se face dreptate, relatează AFP, conform Agerpres.

Într-o plângere depusă la New York, patru organizații - între care Human Rights Watch - au afirmat că aceste sancțiuni ar trebui anulate pentru că ele încalcă în special dreptul la libertatea de exprimare protejat de Primul amendament al Constituției americane.

„Acesta este un abuz de putere ilegal care constituie un atac frontal împotriva Statului de drept, independenței judecătorilor, procurorilor și avocaților, principiilor fundamentale ale ordinii juridice internaționale, precum și a principiului unui acces egal la justiție”, se poate citi în această plângere.

Restricțiile „compromit grav capacitatea de urmărire în justiție a autorilor genocidurilor, crimelor de război și crimelor împotriva umanității”, afirmă de asemenea acest document de 101 pagini.

SUA, care nu au aderat la tratatul internațional ce a instituit CPI, au impus sancțiuni mai multor magistrați ai acestei Curți.

Acestea interzic judecătorilor să intre în țară și blochează orice tranzacție imobiliară sau financiară cu ei în SUA.

Aceste sancțiuni constituie în majoritate un răspuns la anchete desfășurate de CPI împotriva Israelului, aliat al SUA. Curtea a emis în 2024 mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu.

Plângerea depusă marți afirmă că sancțiunile impuse de administrația Trump au provocat un „prejudiciu profund și ireparabil”.


Cele patru organizații aflate la inițiativa acestei acționări în justiție - Human Rights Watch, American Friends Service Committee, Center for Constitutional Rights și Open Society Institute - adaugă că ele au trebuit să-și limiteze interacțiunile cu CPI din teama de a se expune sancțiunilor.

În afară de Donald Trump, plângerea îi vizează de asemenea pe șeful diplomației americane Marco Rubio, ministrul finanțe Scott Bessent și ministrul justiției Todd Blanche.

Creată în 2002, CPI urmărește indivizi acuzați de cele mai grave atrocități, precum crimele de război, crimele împotriva umanității și genocidul.

Adversitatea Washingtonului față de CPI nu este apanajul administrației Trump: guverne precedente americane democrate criticaseră și ele Curtea.

Washingtonul a lansat luna trecută o ofensivă diplomatică majoră împotriva CPI, acuzând-o că îi „amenință” pe americani și cerând partenerilor săi să se retragă din ea.


Trei judecători de la CPI, sancționați de administrația Trump, au depus plângere în iunie împotriva președintelui și a mai multor înalți responsabili americani, declarând că măsurile luate împotriva lor sunt ilegale.




Citește și:
Un aparat de zbor similar modelului de dronă Shahed-238 a survolat neautorizat spațiul aerian al Republicii Moldova