Christa Pike, externată după eșecul execuției prin injecție letală Guvernatorul statului Tennessee nu exclude o nouă tentativă

Christa Pike, deținuța condamnată la moarte în statul american Tennessee, a fost externată din spital și transferată înapoi la centrul de detenție din Nashville, după ce tentativa de execuție prin injecție letală a eșuat. Femeia, aflată în închisoare din 1995, are în continuare nevoie de îngrijiri medicale, iar prognosticul său rămâne incert.

Avocații acesteia au confirmat că Pike a părăsit spitalul și s-a întors la centrul de detenție Deborah K. Johnson. Potrivit echipei juridice, femeia este conștientă și poate merge cu ajutor, însă va avea nevoie în continuare de asistență medicală în penitenciar, notează BBC,potrivit stiripesurse.ro.

Cazul a stârnit controverse în Statele Unite, după ce procedura de execuție nu a putut fi dusă la capăt. Incidentul a determinat autoritățile din Tennessee să deschidă o anchetă internă și să reevalueze modul în care sunt organizate execuțiile prin injecție letală.

Guvernatorul a dispus o anchetă, dar nu exclude o nouă execuție

Guvernatorul statului Tennessee, Bill Lee, a ordonat o investigație pentru a clarifica circumstanțele eșecului procedurii. Totodată, acesta a suspendat cealaltă execuție programată în stat pentru acest an și a anunțat plecarea din funcție a șefului administrației penitenciarelor, Frank Strada.

Cu toate acestea, Lee și-a reafirmat sprijinul pentru pedeapsa capitală și nu a aprobat comutarea sentinței lui Pike în închisoare pe viață. Astfel, posibilitatea unei noi tentative de execuție rămâne deschisă.

Avocații deținutei susțin că repetarea procedurii ar putea încălca prevederile Constituției SUA care interzic pedepsele crude și neobișnuite. Apărarea consideră că starea medicală a femeii și circumstanțele primei tentative trebuie luate în calcul înaintea oricărei noi decizii.

Avertismentele medicale, în centrul disputei

Potrivit echipei juridice a lui Christa Pike, autoritățile din Tennessee au fost avertizate cu aproximativ zece luni înainte de execuție că femeia are vene neobișnuit de mici, ceea ce ar putea îngreuna administrarea pentobarbitalului, substanța folosită în procedura de injecție letală.

Apărarea susține că aceste avertismente ridică semne de întrebare cu privire la responsabilitatea autorităților și la legalitatea unei noi tentative. Avocații argumentează că statul cunoștea riscurile medicale, astfel că eșecul procedurii nu ar trebui tratat drept un simplu accident imprevizibil.

Un precedent invocat în dezbaterea juridică este cazul lui Willie Francis, un adolescent afro-american de 17 ani care a supraviețuit unei tentative de execuție pe scaunul electric în 1947, după o defecțiune a echipamentului.

Curtea Supremă a Statelor Unite a permis atunci repetarea execuției, considerând că incidentul a fost un accident. Francis a fost executat câteva luni mai târziu.

Apărarea lui Pike susține însă că există o diferență esențială între cele două cazuri, întrucât, în situația deținuței din Tennessee, autoritățile ar fi fost informate din timp despre dificultățile medicale care puteau compromite procedura.

Un alt eșec al execuției, înregistrat în Tennessee

Incidentul nu este singurul de acest fel din stat. În luna mai, execuția lui Tony Carruthers a fost suspendată după aproximativ o oră în care personalul nu a reușit să introducă perfuzia necesară administrării substanțelor letale.

Ulterior, Carruthers a obținut o suspendare a execuției pentru un an. Între timp, acesta a suferit un accident vascular cerebral care l-a lăsat parțial paralizat.

Pentru ce a fost condamnată Christa Pike

Christa Pike a fost condamnată la moarte în 1995 pentru uciderea lui Colleen Slemmer, o tânără de 19 ani, în campusul Universității din Tennessee.

Potrivit relatărilor despre dosar, victima a fost torturată și ucisă cu o secure. Crima a stat la baza condamnării capitale pronunțate împotriva lui Pike, care se află în detenție de aproape trei decenii.

În prezent, viitorul sentinței sale rămâne incert. Ancheta privind eșecul injecției letale și eventualele consecințe juridice ar putea cântări decisiv în stabilirea pașilor următori, în timp ce autoritățile nu au exclus posibilitatea unei noi tentative de execuție.

 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.