Atentat cu bombă în Monaco A fost vizat un controversat oligarh ucrainean, care se ascunde de regimul de la Kiev

Explozia produsă luni seară în Monaco l-ar fi vizat pe Vadim Iermolaiev, un controversat om de afaceri ucrainean originar din Dnipro. Acest oligarh ucrainean, născut în 1968, ocupă locul 23 în clasamentul celor mai mari 100 de averi din Ucraina, întocmit de revista Forbes.

Deflagrația a avut loc puțin înainte de ora locală 21.00, pe rue Révérend-Père-Louis-Frolla, într-o zonă rezidențială aflată în apropierea frontierei cu Franța. Potrivit presei franceze, un bărbat ar fi fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce punea un rucsac în fața intrării unui imobil, chiar în momentul în care mai multe persoane intrau în clădire. Suspectul ar fi fugit apoi pe jos în direcția localității franceze Beausoleil.

Explozia a rănit trei persoane, dintre care două se află în stare gravă. Victimele ar fi membri ai aceleiași familii ucrainene: doi adulți, aflați în stare critică, și un minor, a cărui stare ar fi stabilă. Surse citate de presa franceză au indicat că unul dintre adulții răniți ar fi un oligarh ucrainean, potrivit stiripesurse.ro.

Un bogat oligarh ucrainean printre victime

Potrivit unei surse apropiate anchetei, citată de BFMTV, cele trei victime – un cuplu cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani și un adolescent de 13 ani – sunt de naționalitate ucraineană. Două dintre victime sunt Vadim Iermolaiev și partenera sa. Acest oligarh ucrainean, născut în 1968, ocupă locul 23 în clasamentul celor mai mari 100 de averi din Ucraina, întocmit de revista Forbes.

Originar din regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu Crimeea, Vadim Iermolaiev și-a construit o parte din avere din producția de băuturi spirtoase, în special vin. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) l-a inclus pe o listă de 84 de cetățeni care ar fi fugit din țară.

Acest magnat din industria agroalimentară este, de asemenea, coproprietar al unei instituții financiare estoniene, Versobank, a cărei autorizație a fost suspendată de Banca Centrală Europeană în 2018 pentru „încălcarea sistematică a legislației privind spălarea banilor”.

Interogat de BFMTV, Christophe Mirmand a precizat, de asemenea, că alte patru persoane au fost transportate la spital. Acestea „nu au fost rănite, ci doar șocate” de explozie, a precizat el.

Un pachet-capcană lăsat de un suspect care a fugit

Explozia a avut loc într-un bloc de locuințe situat între bulevardul Italiei și strada Reverendului Părinte Louis Frolla, de-a lungul frontierei cu Franța.

Un bărbat a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce lăsa un rucsac (colet-capcană) la poalele clădirii, înainte de a părăsi locul pe jos, a indicat Serviciul de Securitate Publică din Monaco, contactat de BFM Nice. Acesta apare îmbrăcat cu pantaloni bej și o jachetă neagră, precum și cu o pălărie neagră care îi ascunde o parte din față.


Christophe Mirmand, ministru de stat monegasc, a precizat că dispozitivul exploziv conținea, probabil, șuruburi și alice. „Serviciile de poliție sunt în curs de a stabili constatările”, a explicat acesta.

Au fost trimise la fața locului întăriri franceze de urgență: cel puțin cinci vehicule și 14 pompieri din departamentul Alpi-Maritimi. A fost instituită o colaborare polițienească pentru a-l găsi pe autorul fugar, indică anturajul ministrului francez de Interne.

„Îi lipseau picioarele”

Silvano Ippolito, un locuitor din Monaco care locuiește în apropierea locului exploziei, se afla la fața locului în momentul deflagrației. În declarația acordată BFMTV, el a explicat că inițial a crezut că este vorba de „o scurgere de gaz”.

Coborând scările clădirii împreună cu fiul său, monegascul povestește că a văzut „un băiețel care zăcea pe jos, plin de sânge, iar o persoană încerca să-l ajute”, precum și „o femeie prăbușită și plină de sânge” pe scările clădirii.

„Îi lipseau picioarele”, afirmă el.

A fost declanșat „planul roșu”

Potrivit unei surse din cadrul poliției citate de BFMTV, în Monaco a fost declanșat „planul roșu”.


Conform site-ului web al principatului, este vorba despre „o strategie de acțiune prestabilită în vederea unui eveniment violent care provoacă sau poate provoca numeroase victime. Aceasta permite o mobilizare treptată a resurselor în funcție de numărul victimelor”.

Cine este oligarhul Vadim Iermolaiev

Vadim Iermolaiev este un om de afaceri născut în 1968 la Dnipro. El este fondatorul grupului Alef, cu interese în imobiliare, agricultură, industrie, producția de alcool, materiale de construcții și alte domenii. În Ucraina, Iermolaiev este cunoscut mai ales ca unul dintre marii dezvoltatori ai orașului Dnipro, fiind asociat cu proiecte precum Most-City, Cascade Plaza, Bosfor, Enigma, Prisma și complexul Brama.

Forbes Ukraine îi estima averea la aproximativ 220 de milioane de dolari în 2021. Publicația Focus îl plasa în 2020 pe locul 23 în clasamentul celor mai bogați ucraineni.
Profilul său este însă unul controversat. Iermolaiev a declarat anterior că din 2017 are doar pașaport cipriot. Numele său a apărut și în investigația jurnalistică „Batalionul Monaco”, despre oameni de afaceri și politicieni ucraineni aflați pe Coasta de Azur după începutul invaziei ruse la scară largă.

Cea mai sensibilă controversă vizează legăturile cu afaceri din Crimeea ocupată de Rusia. În decembrie 2023, Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a impus sancțiuni împotriva lui Vadim Iermolaiev pentru o perioadă de zece ani. Presa ucraineană a relatat că măsurile au vizat inclusiv companii asociate cu el și cu businessul Alef-Vinal-Krym, activ în Crimeea.

Potrivit investigațiilor jurnalistice ucrainene, după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, o parte a businessului Alef-Vinal ar fi fost reînregistrată conform legislației ruse. Jurnaliștii au scris că aceste companii ar fi continuat să funcționeze în peninsula ocupată și ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.
Iermolaiev a respins acuzațiile. Într-un interviu acordat RBC-Ucraina în 2024, omul de afaceri a declarat că nu deține și nu administrează nicio afacere în Crimeea, că nu a avut active în „statul agresor” și că activele sale din peninsulă au fost, de fapt, pierdute după anexarea Crimeei. El a spus că a fost investitor în trei întreprinderi de vin și coniac înainte de anexare, dar că acestea ar fi fost preluate de Rusia și că relația cu managementul local s-ar fi rupt după presiuni ale autorităților de ocupație.
Pe de altă parte, autoritățile și presa ucraineană au invocat tocmai activitatea acestor companii din Crimeea ca motiv al sancțiunilor. Potrivit Hromadske, SBU a susținut că Iermolaiev ar fi folosit persoane interpuse pentru reînregistrarea unor afaceri în Crimeea conform legislației ruse și că aceste afaceri ar fi plătit taxe către bugetul Federației Ruse.
 
Facem precizarea că toate persoanele cercetate penal se bucură de prezumția de nevinovăție.
 
PRECIZĂRI:
 Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice.