Alegeri în Israel! Blocul lui Netanyahu conduce, dar negocierile pentru formarea guvernului se anunță dificile

Israelienii au votat marți pentru a-i alege pe cei 120 de deputați ai Knesset-ului (Parlamentul) în alegeri pe care mulți le consideră un referendum privindu-l pe Benjamin Netanyahu, premierul care a guvernat cel mai mult în istoria țării, dar închiderea secțiilor de votare este doar începutul unui proces ce poate dura săptămâni sau chiar luni, relatează miercuri EFE, conform Agerpres.

Într-un sistem politic în care niciun partid nu a obținut de la înființarea țării, în 1948, majoritatea absolută de 61 de locuri, rezultatul depinde de numărătoarea finală, de partidele care rămân la limita pragului electoral și, mai ales, de negocierile dintre formațiuni pentru a forma o majoritate.

„Israelul se poate transforma într-o țară complet diferită după aceste alegeri”, a spus analista și fosta deputată israeliană de centru-stânga Ksenia Svetlova într-o dezbatere organizată cu câteva zile înainte de scrutin de către centrul de cercetare britanic Chatham House.

După numărarea a 84% din voturi, blocul premierului Netanyahu îl depășește pe cel al opozantului său, Gadi Eisenkot, dar niciunul nu a ajuns la o majoritate pentru a guverna, partidele arabe fiind marea surpriză și posibilă cheie de guvernare, aproape dublându-și locurile în Parlament.

Rezultatul se mai poate încă modifica ca urmare a voturilor exprimate în așa-numitele „plicuri duble” de către cei care nu pot vota în locul lor de reședință, precum militarii, deținuții, persoanele internate în spital sau femeile din centrele de sprijin social, care la alegerile din 2022 au fost în jur de jumătate de milion.

Aceste buletine de vot se introduc într-un plic exterior cu identificarea alegătorului și într-un alt plic interior anonim, ceea ce permite verificarea că nimeni nu votează de două ori, și se numără separat la sediul Comisiei Electorale Centrale, deci pot modifica distribuția finală a locurilor în Parlament.

Potrivit presei israeliene, care citează estimările Comisiei Electorale Centrale, se așteaptă ca numărul lor să ajungă până la 600.000 la aceste alegeri.


Greutatea lor este decisivă pentru partidele care se află în jurul pragului electoral de 3,25%, care anul acesta echivalează cu aproximativ 170.000 de voturi. Cine nu depășește acest prag rămâne fără reprezentare și voturile sale se pierd, așa cum se prevede că se va întâmpla cu partidul Rezerviștii și cu cel al Amja Israel, al generalului Ofer Winter.

Legea obligă ca rezultatele oficiale să fie publicate în buletinul oficial în termen de opt zile, așadar Comisia Electorală va trebui să o facă înaintea datei de 4 noiembrie.

Presa israeliană estimează că rezultatul final, incluzând buletinele din „plicurile duble”, va fi cunoscut vineri.

După publicarea rezultatelor, noul Knesset trebuie să țină prima ședință, în care depun jurământul cei 120 de deputați, înainte de 10 noiembrie.


Una dintre primele sarcini ale noului Parlament va fi alegerea președintelui său, un post cheie deoarece controlează agenda parlamentară. Rivalii lui Netanyahu au promis că îl vor înlocui pe actualul lider al forului legislativ, Amir Ohana, din partidul Likud, dacă reușesc să ajungă la guvernare.

După publicarea rezultatelor oficiale, președintele Isaac Herzog are la dispoziție o săptămână pentru a consulta partidele, care îi vor recomanda un candidat pentru funcția de prim-ministru, și pentru a încredința formarea guvernului celui pe care îl consideră ca având cele mai mari șanse.

Va urma apoi un termen de 28 de zile, ce poate fi prelungit cu alte 14 zile, pentru a avea loc învestitura.

Sarcina nu trebuie neapărat să revină liderului partidului care a obținut cele mai multe voturi. În 2009, atunci când președinte era Simon Peres, el i-a încredințat mandatul lui Netanyahu, în condițiile în care partidul său, Likud, obținuse 27 de locuri, față de cele 28 ale Kadima, formațiune politică condusă de Tzipi Livni, pentru că avea mai mult sprijin pentru a forma o coaliție.

Dacă primul candidat eșuează să formeze un guvern, președintele poate încredința mandatul unui al doilea candidat, care va avea la dispoziție 28 de zile, fără posibilitatea de prelungire. Dacă și acesta eșuează, deputații dispun de 21 de zile pentru ca 61 dintre ei să propună un candidat, care va avea 14 zile pentru a fi învestit, înainte ca Knesset-ul să fie dizolvat și să fie convocate noi alegeri.

Chiar dacă opoziția reușește să formeze un guvern, pentru care are nevoie de sprijinul partidelor arabe, „va fi o coaliție atât de fragilă încât îi va fi foarte greu să facă pași mari fără ca o parte să se destrame”, a avertizat, în aceeași dezbatere, Julie Norman, cercetătoare asociată la Chatham House.

Între timp, Benjamin Netanyahu va rămâne în funcție la conducerea unui guvern interimar până când Parlamentul va da votul său de încrederea unui nou executiv, situație pe care jurisprudența Curții Supreme și liniile directoare ale Procuraturii Generale o limitează pentru a evita numirea de înalți funcționari sau judecători care nu sunt urgente.

Dacă negocierile eșuează și se repetă alegerile, Israelul ar putea să rămână până în primăvară cu „un guvern interimar cu toată puterea și aproape niciun control” și fără un buget nou, ceea ce ar avea „consecințe constituționale foarte semnificative”, conform profesorului Yossi Mekelberg, cercetător în cadrul programului pentru Orientul Mijlociu de la Chatham House. 




Citește și:
VIDEO: Atac în fața Ambasadei Israelului din Belgrad! Un minor a fost ucis. Nivelul de alertă teroristă, ridicat la maxim