Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
13:10 16 12 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Subvenţie de la Primărie Povestea mai puţin cunoscută a IPJ Constanţa în cei 135 de ani de activitate

ro

23 Mar, 2013 00:00 1283 Marime text
Ca în fiecare an, în ziua de 25 martie, de „Buna Vestire”, se sărbătoreşte „Ziua Poliţiei Române”. Anul acesta se împlinesc 191 de ani de la înfiinţarea Poliţiei Române şi 135 de ani de la înfiinţarea Poliţiei Constanţa. Conform datelor puse la dispoziţie de IPJ Constanţa, Poliţia dobrogeană a luat fiinţă la data de 23 noiembrie 1878, „când în această provincie revenită la graniţele fireşti ale ţării în urma războiului pentru independenţă purtat împotriva Turciei, a fost instaurată administraţia românească”.


„Forma de organizare a acesteia a fost identică cu cea din restul ţării. În capitalele celor două judeţe - Tulcea şi Constanţa - se înfiinţează câte o poliţie de clasa a II-a, iar în celelalte oraşe - Babadag, Hârşova, Măcin, Isaccea, Sulina, Medgidia, Mangalia şi Cuzgun (Ion Corvin) - poliţii de clasa a III-a, toate încadrate cu personal redus ca număr. Înfiinţarea lor era mai mult decât necesară, pentru că, aşa cum raporta guvernului primul prefect al Judeţului Constanţa, trebuie pus frâu răului, asigurată liniştea publică şi apărată populaţia şi onoarea persoanei indiferent de origine şi credinţă. (...) Între anii 1878-1881, schema de funcţionare a Poliţiei Constanţa era formată dintr-un poliţai şef, în persoana lui Ion Mironescu, dintr-un comisar şi ajutorul său, precum şi din 14 sergenţi, toţi fiind plătiţi din bugetul primăriei”, conform Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa.

Pentru că era subvenţionată de Primărie, poliţia aducea la îndeplinire şi ordonanţele comunale, controlând pieţele şi oboarele, târgurile, brutăriile, măcelăriile şi chiar salubritatea publică.
„Extinderea în suprafaţă a oraşelor şi creşterea lor demografică, din rândul acestora detaşându-se Constanţa, va face, inevitabil, să prolifereze şi fenomenele antisociale. Pentru menţinerea acestora sub control, rolul poliţiei va creşte sub raport organizatoric şi profesional, ea fiind subordonată Direcţiei Generale a Poliţiei din cadrul Ministerului de Interne, iar pe plan local va continua să fie susţinută financiar de primării, prin plata chiriilor şi a lucrărilor de reparaţii a imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea. Poliţia din Constanţa şi Tulcea va purta denumirea de prefectură de poliţie, cu prefecţi de poliţie, directori de prefectură, comisari şi ajutori de comisari, agenţi, translatori şi alţi funcţionari necesari executării lucrărilor birocratice”, se mai arată în informările oficiale.

Controlul străinilor

Începând cu anul 1902, poliţia Constanţa va avea ca parte structurală o brigadă de siguranţă, al cărei obiectiv principal era controlul străinilor şi urmărirea celor suspecţi de acţiuni subversive îndreptate împotriva statului. Tot atunci, potrivit IPJ, oraşul era împărţit, pentru o mai strictă supraveghere a fenomenului infracţional, în trei circumscripţii teritoriale, pentru ca în anii interbelici să ajungă la cinci, după declararea lui ca municipiu.

„Prefecturile de poliţie vor avea în subordine în capitalele de judeţ poliţii orăşeneşti cu birouri distincte - juridic, administrativ, moravuri, siguranţă, circulaţie etc. - iar celelalte oraşe din Dobrogea - comisariate şi detaşamente de poliţie. Din 1929 până la transformarea lor în 1949 în unităţi de miliţie, prefecturile de poliţie vor continua să funcţioneze cu denumirea de chesturi de poliţie, cu aceleaşi formaţiuni în teritoriu şi cu o organizare interioară bine structurată, încadrată cu profesionişti pentru a contracara mişcările social-politice extremiste - legionari şi comunişti - şi de a anihila orice încercare de subminare a statului”, se mai arată în istoria Poliţiei Judeţului Constanţa.

Ti-a placut articolul?

Comentarii