Curtea Supremă a României şi decizia finală în dosarul şefului RADET Constanţa (documente)

În perioada 1990 - 2011, Rachieru a dobândit tablouri şi bijuterii a căror valoare nu o poate aprecia
 
Procesul în care Ilie Rachieru, directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Constanţa, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare va ajunge pe masa judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. Şi asta deoarece atât procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), cât şi Ilie Rachieru, Liviu Gheorghiu şi Petronela Grigorescu (părţi în acest dosar) au atacat cu recurs decizia Curţii de Apel Bucureşti din data de 15 noiembrie, când magistraţii au respins ca nefondate apelurile declarate de cele trei persoane mai sus precizate. Tot la jumătatea lunii noiembrie, judecătorii Curţii de Apel au dispus confiscarea sumei de 142.442,72 de lei de la Ilie Rachieru. Viitoarea decizie a Curţii Supreme de Justiţie va fi definitivă.
 
Conform datelor oficiale puse la dispoziţie de portalul instanţelor de judecată, Ilie Rachieru, Liviu Gheorghiu şi Petronela Grigorescu au atacat la Curtea de Apel Bucureşti hotărârea Tribunalului Bucureşti din data de 09.11.2011, când s-a decis condamnarea lui Rachieru la pedeapsa de 2 ani de închisoare pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, la 4 luni de detenţie pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi la alţi 2 ani de închisoare pentru luare de mită în formă continuată. Magistraţii au contopit cele trei pedepse aplicate, hotărând în final ca şeful RADET Constanţa să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani de închisoare, cu suspendare condiţionată. Liviu Gheorghiu s-a ales cu 5 luni de închisoare, tot cu suspendare condiţionată, pentru dare de mită în formă continuată. Tribunalul a mai decis ca Rachieru să-i achite Petronelei Georgescu, parte civilă, suma de 10.000 de euro în echivalent în lei la cursul BNR la data plăţii efective, reprezentând daune morale. Şi dacă tot vorbim de bani, conform propriei declaraţii de avere, document completat la data de 10 iunie 2013, directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa are, din anul 1995, o jumătate dintr-un teren intravilan, situat în judeţul Mehedinţi, în suprafaţă de „3644”, titularul fiind „Vasile Ciolan”.

De asemenea, Ilie Rachieru mai deţine, din anul 2004, potrivit aceleiaşi declaraţii, o altă jumătate dintr-un teren intravilan, în suprafaţă de „200”, situat în Bucureşti, titularul fiind Mariana Rachieru (soţia sa). Şeful RADET Constanţa mai deţine, din anul 2002, împreună cu soţia, un alt teren intravilan, situat în judeţul Olt, în suprafaţă de „2000”. De menţionat că cele trei terenuri mai sus precizate au fost dobândite prin vânzare - cumpărare. Mai departe, Ilie Rachieru deţine, din 2004, împreună cu soţia sa, în Slatina, spaţii comerciale în suprafaţă de „740,78”, titularul fiind Mariana Rachieru. În declaraţia de avere apare şi o casă de vacanţă, bun dobândit în anul 1999, în suprafaţă de „205”, cel mai probabil metri pătraţi, modalitatea de dobândire fiind „regie proprie”. Soţii Rachieru deţin şi un apartament în Constanţa, din 2005, în suprafaţă de „140”. Ilie Rachieru conduce, potrivit declaraţiei de avere, un Mercedes, auto fabricat în 2006 şi dobândit prin vânzare-cumpărare. În perioada 1990 - 2011, Rachieru a dobândit tablouri şi bijuterii a căror valoare nu o poate aprecia. În secţiunea datoriilor, şeful RADET Constanţa a consemnat că, în 2006, a luat de la BRD 100.000 de euro, scadenţa fiind stabilită pentru anul 2030. Tot aici apare şi o ipotecă, de la BRD, din 2006, în valoare de 112.000 de euro. În ceea ce priveşte veniturile, Ilie Rachieru a consemnat în declaraţia sa de avere că a luat de la RADET Constanţa, ca şi manager general, suma de 84.480 de lei. Asta în timp ce soţia sa, Mariana Rachieru, responsabil de agenţie la BRD Grupe Societe Generale, a încasat 39.754 de lei. Directorul Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice Constanţa nu are interese, conform propriilor consemnări.