Editorial Gest de normalitate în Parlamentul European - sprijinirea jurnalismului de investigaţie

Parlamentul European loveşte în plex afaceriştii care se gândeau că scapă de ochii tuturor plimbându-şi banii prin conturi şi firme din ţări străine mai ceva ca pe amantele avide după vacanţele de shopping. Parlamentul European a aprobat miercuri un acord cu statele membre UE, acord care prevede reguli noi conform cărora proprietarii finali ai companiilor vor fi obligați săînscrie în registre centrale din statele comunitare documente accesibile autorităților, dar și cetățenilor cu „un interes legitim“. Precum jurnaliștii de investigație. Este aşadar un prim demers făcut de europarlamentari pentru sprijinirea jurnalismului de investigaţie. Totuşi, nici prin acest demers nu se va face gaură în cer, dacă beneficiarul final al grosului pecuniar, conform datelor oficiale, este un neica nimeni, un coate goale şi maţe fripte posesor de carte de identitate, care, după ce a fost ras, tuns şi frezat, a fost dus la Registrul Comerţului ca să preia afacerile pe numele său, făcându-se apoi nevăzut. Câte astfel de cazuri de afaceri dubioase, cu iz penal, nu au fost depistate pe numele unor indivizi săraci, care au rămas să tragă ponoasele după ce au cedat ispitei de a deveni patroni pentru o porţie de mâncare... Dar asta este o altă discuţie pe care cei din PE trebuie să o poarte. Încă o directivă europeană adoptată împotriva spălării banilor va obliga pentru prima dată statele membre UE să creeze registre centrale cu informații privind proprietarii finali, „beneficiari“ ai companiilor și ai trusturilor. Tot aici se mai stabilesc și obligații specifice de raportare pentru bănci, auditori, avocați, agenți imobiliari și chiar cazinouri în cazul unor tranzacții suspecte efectuate de clienții lor. Vă daţi seama câte cazinouri s-ar putea îmbogăţi după asta? Constanţa ar „dudui“ la cifra de afaceri de la acest capitol, cunoscut fiind faptul că aproape la orice parter de bloc există câte un astfel de loc de „investit“ bani.

În acord se mai menţionează că, pentru a accesa un registru, o persoană, o organizație, jurnaliștii de investigație sau ONG-urile vor trebui să demonstreze „interesul legitim“ în spălarea de bani sau finanțarea terorismului pe care le suspectează, precum și în alte infracțiuni care ar putea contribui la finanțarea acestora, cum ar fi corupția, infracțiunile fiscale și frauda. În sfârşit, să dă Cezarului ceea ce este al Cezarului, iar jurnaliştilor de investigaţie, meritul de a fi cei care scormonesc primii în cazurile urât mirositoare ale corupţiei şi infracţiunilor fiscale.

Jurnaliştii de investigaţie vor putea folosi unele date, cum ar fi numele, data nașterii, naționalitatea, țara de rezidență a persoanei care deține compania respectivă, precum și detalii privind proprietatea. Dar, de la caz la caz, „în circumstanțe excepționale“, nici acestea nu vor putea fi disponibile (rămâne de văzut cum se va opera în registrul comerţului din Insulele Virgine Britanice, paradisul fiscal Cipru sau alte ţări exotice şi permisive la acest capitol).