Fereasca Dumnezeu sa ajungem sa ne imbolnavim!

In toate domeniile statului exista mari lipsuri. Din toate domeniile statului se fura pe capete. Daca in invatamant, transporturi, finante se mai poate carpi cate ceva, pentru a merge inainte macar pentru o vreme, cu sanatatea nu e de glumit. E inuman sa nu te poti trata la un spital. E inuman sa auzi ca nu exista fonduri. Iar asta nu inseamna decat ca nu exista interes. De astazi, Spitalul din Medgidia se va inchide. Pentru ca nu mai sunt bani. Pentru mancare, pentru apa calda, pentru caldura. E aproape incredibil ca se poate intampla asa ceva. E chiar strigator la cer. Conducerea spitalului nu are alta solutie la ora asta. Si pe buna dreptate. "Nu imi ramane altceva de facut, dat fiind faptul ca nu ii pot tine pe bolnavi flamanzi, fara caldura si fara apa calda", a spus directorul spitalului, ieri. Ce e mai grav e faptul ca reprezentantii Casei Judetene de Asigurari de Sanatate ridica nepasatori din umeri si spun ca nu au ceva. Adica ceva de genul asta: "nu putem face nimic pentru depasirea acestei crize, deoarece Casa nu are bani suficienti", spune directorul CJAS, doctorul Victorian Pastila. Adica, stati un pic, de fapt sunt bani, spune aceeasi sursa, si inca 170 miliarde de lei, dar de care nu se atinge pentru ca nu are acordul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Si pana pe 10 decembrie nu au nici o solutie. Pai ori nu sunt fonduri ori sunt fonduri, dar nu va puteti atinge de ei? Hotarati-va care parte a declaratiei ramane in picioare, domnule director! Insa nu am auzit ca cineva de la Casa Judeteana sa dovedit ca ar fi raportat criza la Casa Nationala. Nu am auzit sa fi batut cu pumnul in masa si sa nu plece de la usa acesteia fara bani. Nu s-a auzit asa ceva, domnul director! Si atunci, va intrebam noi, asteptati sa mearga cumva bolnavii la Bucuresti sa-si ceara drepturile? Tot ei, cei care sunt obligati de catre stat sa plateasca asigurarile sociale, trebuie sa faca asta? Sau poate asteptati sa se imbolnaveasca vreun demnitar pentru care v-ati zbate, pentru a creste in ochii lui si, astfel, sa beneficieze si ceilalti bolnavi de o bucata de paine, nu de grija medicala, ca la noi nu se mai practica asta de FOARTE mult timp? Cum va suna cand un director al unui spital se plange ca a dat de mancare bolnavilor doar ceai intr-o zi? Nu va doare sufletul cand va ganditi ca sunt oameni care nu au ce pune in stomac zile intregi si poate ca si din cauza asta au ajuns la spital?Lasand la o parte toate formalitatile pana la a putea rupe ceva bani din cele 170 miliarde de lei, ganditi-va, mai intai, ca si bolnavii aia amarati SUNT OAMENI. Nu sunt animale pentru a ne putea bate joc de ei. Mai mult, sunt oameni care au nevoie de grija noastra, a tuturor. Dar cel mai mult au nevoie de straduinta dumneavoastra.Mai grav este faptul ca Spitalul din Medgidia nu este singurul in situatie de criza. Acelasi lucru se intampla si la Spitalul Municipal din Constanta si la Spitalul din Harsova. Iar asta inseamna sa semene a nepasare sau a neputinta. E adevarat, nu toti medicii sunt facuti si pentru a fi buni contabili. Dar asta inseamna ca ideal ar fi sa fie ales omul potrivit pentru postul potrivit. Nu am nimic cu directorul Casei Judetene de Asigurari de Sanatate, sa nu se inteleaga asta. Nici macar nu il cunosc. Nu am vorbit niciodata cu el. Dar ar trebui sa reflecteze. Ce am scris mai sus este doar un strigat de ajutor din partea oamenilor care sunt napastuiti de soarta. Nimeni nu ajunge la spital de fericire.