Justiție Constanța Garda de Coastă contestă despăgubirile de peste 42.000 de lei câștigate în instanță de un fost polițist de frontieră

• Rădăcinile acestui caz complex aparțin fostului agent de poliție de frontieră Cadir Demirel, domiciliat în comuna Valul lui Traian. În primăvara anului 2012, viața profesională a acestuia a fost complet blocată după ce a fost inclus într-un dosar penal de amploare instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța
• Nemulțumit de faptul că sumele primite după zece ani de așteptare își pierduseră complet puterea de cumpărare din cauza inflației galopante, Cadir Demirel a deschis un nou litigiu în contencios administrativ (dosarul nr. 25502/212/2023), solicitând instanței să oblige instituția publică la reparația integrală a prejudiciului
• În prezent, cauza se află în procedură de repartizare și analiză, urmând ca în perioada următoare să fie fixat primul termen oficial de judecată la Curtea de Apel Constanța; magistrații de aici vor trebui să pronunțe o decizie definitivă și să stabilească dacă statul român, prin structurile sale de frontieră, va fi forțat să plătească penalități pentru deceniul în care un polițist a fost privat de drepturile sale salariale legitime în baza unei anchete penale eșuate.

 
 
Litigiul de lungă durată dintre un fost agent al Poliției de Frontieră și instituția angajatoare intră într-o nouă și intensă fază judiciară la Curtea de Apel. Garda de Coastă Constanța a atacat oficial cu recurs hotărârea pronunțată de Tribunalul Constanța, prin care a fost obligată să plătească daune-interese morale și materiale consistente unui fost angajat. Decizia primei instanțe a venit ca urmare a unui proces administrativ prin care fostul polițist a solicitat acoperirea devalorizării banilor pe care statul i-a reținut timp de zece ani, perioadă în care acesta a fost suspendat și pus la dispoziție din cauza unui dosar penal prăbușit definitiv în faza de anchetă.
 
Un deceniu sub presiunea acuzațiilor: de la dosar penal de amploare, la clasarea definitive
 
Rădăcinile acestui caz complex aparțin fostului agent de poliție de frontieră Cadir Demirel, domiciliat în comuna Valul lui Traian. În primăvara anului 2012, viața profesională a acestuia a fost complet blocată după ce a fost inclus într-un dosar penal de amploare instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, fiind trimis ulterior în judecată pentru infracțiuni deosebit de grave, printre care asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, complicitate la furt calificat, luare de mită și abuz în serviciu contra intereselor publice. Ca urmare directă a începerii urmăririi penale, conducerea Gărzii de Coastă a aplicat prevederile stricte ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, modificându-i raportul de serviciu prin punerea la dispoziție și suspendare, măsură administrativă care a atras după sine o diminuare drastică și substanțială a drepturilor salariale lunare pe care acesta le încasa.
 
Calvarul judiciar s-a întins pe o perioadă de zece ani, până când întreaga construcție a acuzării s-a prăbușit definitiv în instanță. Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Constanța a admis excepțiile formulate de avocații apărării și a constatat nulitatea absolută a rechizitoriului și a tuturor actelor de urmărire penală efectuate de procurori și SRI după data de 11 ianuarie 2012, dispunând eliminarea completă a probelor din dosar.
 
Rămas fără probe administrative, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța a fost obligat să emită, la data de 16 august 2022, o ordonanță de clasare definitivă a cauzei pe motiv că nu există probe care să ateste că agentul a săvârșit vreo faptă penală. Ulterior, în baza legii, Garda de Coastă i-a achitat restanțele salariale de bază în cuantum net de 72.435 lei, plătite eșalonat în două tranșe la finele anului 2022, însă instituția a refuzat categoric să acopere prejudiciul generat de devalorizarea banilor prin inflație sau lipsa de folosință a acestora timp de un deceniu.
 
Decizia Tribunalului: „Matematica” devalorizării monetare și cumulul legal dintre inflație și dobândă
 
Nemulțumit de faptul că sumele primite după zece ani de așteptare își pierduseră complet puterea de cumpărare din cauza inflației galopante, Cadir Demirel a deschis un nou litigiu în contencios administrativ (dosarul nr. 25502/212/2023), solicitând instanței să oblige instituția publică la reparația integrală a prejudiciului. La data de 27 mai 2026, Tribunalul Constanța i-a dat dreptate fostului polițist, respingând apărările Gărzii de Coastă, care susținea că nu a săvârșit nicio faptă ilicită și că plata salariilor s-a făcut „de bunăvoie” după clasare.

 
Magistrații au explicat în motivare că răspunderea instituției are un caracter obiectiv în acest caz, deoarece procesul penal care a provocat diminuarea veniturilor s-a finalizat printr-o soluție de clasare, iar repunerea în drepturi trebuie să fie una efectivă și integrală, fără ca reclamantul să suporte singur efectele trecerii timpului.
 
Pentru a stabili cu exactitate valoarea reală a pierderilor, instanța a dispus efectuarea unei expertize contabile specializate. Analizând rapoartele financiare, Tribunalul a invocat deciziile obligatorii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și a stabilit că este perfect legal cumulul dintre actualizarea sumei cu rata inflației și aplicarea dobânzii legale, întrucât cele două noțiuni au naturi juridice complet diferite: în timp ce actualizarea reprezintă valoarea reală a obligației bănești la data plății (damnum emergens), dobânda legală reprezintă o sancțiune moratorie pentru beneficiul nerealizat (lucrum cessans).
 
Prin Sentința nr. 680/2026, Garda de Coastă a fost obligată să plătească reclamantului suma totală de 42.316,29 lei drept despăgubiri (compusă din 23.200,77 lei rată a inflației și 19.115,52 lei dobândă legală), la care s-au adăugat cheltuieli de judecată substanțiale în valoare de 7.074 lei, reprezentând onorariile avocaților, ale expertului și taxele de timbru stabilite în faza de regularizare a cererii.
 
Garda de Coastă refuză plata și atacă sentința cu două cereri de recurs
 

Refuzând să valideze decizia primei instanțe și să suporte din bugetul instituției sumele accesorii stabilite de judecători, conducerea Gărzii de Coastă Constanța a reacționat juridic imediat după comunicarea oficială a hotărârii. Conform datelor înregistrate pe portalul instanțelor de judecată, juriștii instituției pârâte au formulat și depus două cereri distincte de recurs împotriva sentinței Tribunalului: o primă acțiune a fost declarată în data de 25 iunie 2026, urmată rapid de o a doua cerere înregistrată pe data de 29 iunie 2026, ambele contestând raționamentul juridic al magistraților pe rolul instanței de control judiciar.
 
Ca urmare a acestor demersuri administrative, dosarul a fost înregistrat oficial în stadiul procesual de Recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal în cursul zilei de 30 iunie 2026. În prezent, cauza se află în procedură de repartizare și analiză, urmând ca în perioada următoare să fie fixat primul termen oficial de judecată la Curtea de Apel Constanța; magistrații de aici vor trebui să pronunțe o decizie definitivă și să stabilească dacă statul român, prin structurile sale de frontieră, va fi forțat să plătească penalități pentru deceniul în care un polițist a fost privat de drepturile sale salariale legitime în baza unei anchete penale eșuate.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal.
 

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 

Citește și:
Șirul amânărilor continuă la Judecătoria Constanța Verdictul în cazul „bisericii de pe trotuar” din dosarul Parohiei „Izvorul Tămăduirii” a ajuns la al șaselea termen de pronunțare