Acuzații de calomnie Dosarul deputatului Ionel Ovidiu Bogdan împotriva soților Saioc, în apel la Curtea de Apel Constanța

• Pe fond, Tribunalul Constanța a admis parțial cererea deputatului Bogdan
• Materialul a fost realizat de Marian Saioc și promovat intens în mediul online, conținând acuzații de corupție și presupuse legături nelegitime între Ionel Bogdan și compania ABC URBAN
• Tribunalul a subliniat că publicarea materialului video și a fragmentelor sale pe Facebook a depășit limitele libertății de exprimare, generând un prejudiciu moral cert, actual și determinat, reprezentat de afectarea imaginii și credibilității publice a reclamantului.

 
Dosarul civil în care deputatul Ionel Ovidiu Bogdan, fost președinte al Consiliului Județean Maramureș, l-a dat în judecată pe Marian și Maria Saioc pentru afirmații calomnioase în spațiul public a ajuns la Curtea de Apel Constanța. Procesul, înregistrat pe rolul instanței cu nr. unic 4657/118/2024, are ca obiect acțiunea în răspundere delictuală și se află în stadiul de apel.
 
Hotărârea de fond și măsurile dispuse
 
Pe fond, Tribunalul Constanța a admis parțial cererea deputatului Bogdan. Instanța a constatat că materialul video publicat pe YouTube, pe 2 iunie 2024, intitulat „Mafia Consiliului Județean în cârdășie cu ABC URBAN”, conținea afirmații defăimătoare la adresa reclamantului, care nu au fost susținute de probe și au depășit limitele libertății de exprimare.
 
Tribunalul a decis:

• Ștergerea definitivă a materialului video;
• Interdicția publicării parțiale sau integrale a conținutului contestat;
• Plata sumei de 15.000 lei cu titlu de daune morale, pentru prejudiciul de imagine suferit de Bogdan.

Materialul a fost realizat de Marian Saioc și promovat intens în mediul online, conținând acuzații de corupție și presupuse legături nelegitime între Ionel Bogdan și compania ABC URBAN. Soția acestuia, Maria Saioc, consilier județean AUR, a fost chemată în judecată pentru că a redistribuit și a promovat conținutul, fiind împiedicată de instanță să îl republice.
 
Motivația instanței
 
Instanța a reținut că acțiunile pârâților au fost efectuate cu rea-credință și cu scopul de a denigra imaginea reclamantului, afectându-i atât reputația profesională, cât și șansele electorale. Materialul video a fost publicat la câteva zile înainte de alegerile locale din 2024, când Bogdan și-a depus candidatura pentru funcția de primar.
 
În plus, instanța a analizat circumstanțele publicării, inclusiv faptul că pârâții au pătruns în birourile Consiliului Județean, filmându-se și agresând angajați, pregătind materialul ce urma să fie postat online. În urma acestor fapte a fost necesară intervenția jandarmilor.
 

Tribunalul a subliniat că publicarea materialului video și a fragmentelor sale pe Facebook a depășit limitele libertății de exprimare, generând un prejudiciu moral cert, actual și determinat, reprezentat de afectarea imaginii și credibilității publice a reclamantului.
 
Cu toate acestea, instanța a respins cererea de obligare a pârâților de a posta materiale de dezmințire sau de a se abține de la publicații viitoare, considerând că prejudiciul a fost deja reparat prin compensația financiară și prin eliminarea materialului original de pe YouTube.
 
Aspecte legale și raportarea la Convenția Europeană a Drepturilor Omului
 
Tribunalul a evaluat cazul prin prisma art. 8 și art. 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv dreptul la respectarea vieții private și libertatea de exprimare. Instanța a concluzionat că afirmațiile pârâților depășesc limitele protecției libertății de exprimare, fiind calomnioase și nefondate.
 
De asemenea, s-a luat în considerare art. 252 și 75 din Codul civil, care protejează demnitatea, reputația și onoarea persoanei, stabilind că exercitarea libertății de exprimare nu poate prejudicia drepturile fundamentale ale altora.

 
Detalii suplimentare
 
Deputatul Bogdan a cerut inițial daune morale de 1.000.000 lei, însă instanța a decis un cuantum de 15.000 lei, considerând că suma solicitată inițial ar fi disproporționată și ar constitui un folos material injust.
 
Materialul video inițial și fragmentele sale au fost vizionate de mii de persoane, iar unele informații au fost preluate de site-uri de știri locale, amplificând prejudiciul de imagine.
 
În apel, soții Saioc contestă hotărârea Tribunalului, invocând lipsa calității procesuale active și lipsa de interes, precum și faptul că fragmentele publicate ulterior pe Facebook nu se referă direct la reclamant.
 
Dosarul nr. 4657/118/2024 rămâne astfel deschis la Curtea de Apel Constanța, care va analiza argumentele părților și legalitatea deciziei Tribunalului. Cazul reflectă tensiunile dintre dreptul la liberă exprimare și protecția reputației în mediul online, având și o componentă politică, având în vedere perioada electorală în care au fost făcute publice acuzațiile.
 
PRECIZĂRI:

 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Citește și

Declarații de avere Constanța Maria Saioc, consilier județean AUR, nicio mențiune în declarațiile de avere și de interese (DOCUMENTE)