Redeschisă în urmă cu două decenii Galeria de Artă Românească Modernă poate fi vizitată virtual

Muzeul Național de Artă al României are trei galerii de artă şi o istorie regală: Galeria de Artă Europeană, Galeria de Artă Veche Românească și Galeria de Artă Românească Modernă, care spune povestea artei românești de la mijlocul secolului al XIX-lea până spre sfârșitul anilor 1970 și care a fost redeschisă în primăvara anului 2001.
 
Galeria de Artă Românească Modernă reconstituie, prin cele 700 de picturi şi sculpturi, traseul artei românești de la începutul secolului al XIX-lea - ilustrat prin desprinderea de artă religioasă de sorginte bizantină - la epoca marilor clasici ai artei românești. Cele două veacuri de artă, marcate de numeroase curente şi tendințe artistice, sunt reprezentate atât de nume celebre, de referință pentru întreaga cultură românească, cât şi de artiști valoroși mai puțin cunoscuți, incluși pentru prima dată în expunerea permanentă a Galeriei Naționale.
 
Ample selecții monografice ale unor maeștri precum Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu ilustrează legăturile strânse cu pictura franceză din epocă, în contextul încercărilor de definire a unui specific național. Artiști ca Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Nicolae Tonitza sau Ștefan Dimitrescu continuă să exploreze filonul modernității clasice europene, în timp ce lucrări ale unor artiști ca M.H. Maxy, Marcel Iancu și Victor Brauner demonstrează convingător contribuția artei românești la avangarda europeană a anilor 1920-30. Preocupările generațiilor ulterioare de artiști vor ilustra aceeași deschidere către curente și stiluri care domină mai mult sau mai puțin vremelnic scena europeană.
 
Un grupaj consistent de lucrări de tinerețe ale lui Constantin Brâncuși captează atenția, sugerând voința maestrului de a se desprinde de tradiția academică pentru a-și urma propriul drum. Ecourile acestor căutări se vor face auzite și în opera elevelor sale, Milița Petrașcu și Irina Codreanu.
 
Lucrările sunt expuse la mezanin și la etajul II în aripa Știrbey. La mezanin sunt expuse lucrări ale picturii românești timpurii (Nicolae Polcovnicul, Eustatie Altini, Anton Chladek, Niccolò Livaditti, Giovanni Schiavoni, Carol Wahlstein, Constantin Daniel Rosenthal, Ion Negulici, Constantin Lecca, Carol Popp de Szathmary) în mare majoritate portrete ale membrilor familiilor boierești și câteva peisaje.
La etajul II lucrările sunt expuse în 11 săli.
În prima sală sunt expuse opere ale artiștilor școlii românești moderne: Theodor Aman, Gheorghe Tăttărescu, Sava Henția, Mișu Popp, Constantin Stahi, etc. și ale sculpturilor Carl Storck și Vladimir Hegel.
În Sala II sunt expuse lucrările maeștrilor artei românești moderne Nicolae Grigorescu și Ion Andreescu.
În Sala III sunt expuse lucrările artiștilor din perioada 1900: Octav Băncilă, Ștefan Luchian, Cecilia Cuțescu Storck, etc.
În Sala IV sunt expuse lucrările artiștilor de la începutul secolului XX: Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu etc.
În Sala V sunt expuse sculpturile lui Dimitrie Paciurea.
În Sala VI sunt expuse operele avangardei românești: Marcel Iancu, Victor Brauner, Hans Mattis-Teutsch, etc.
În Sala VII pot fi văzute operele lui Constantin Brâncuși.
În Sala VIII sunt expuse lucrările artiștilor plastici din perioada 1920-1930: Ion Theodorescu-Sion, Sabin Popp, etc.
În Sala IX și Sala X sunt expuse lucrările artiștilor din perioada interbelică: Iosif Iser, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Ion Jalea, Corneliu Medrea.
În Sala XI sunt expuse lucrările artiștilor de la mijlocul secolului XX: Camil Ressu, Corneliu Baba, Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Țuculescu, etc.
 
Un instrument foarte util pentru parcurgerea expoziţiei este catalogul virtual, o serie de lucrări fiind însoțit de prezentări audio ce furnizează astfel un foarte succint istoric al picturii româneşti moderne. Pe lângă informaţii despre tema propusă şi lucrările selecţionate, catalogul include şi repere biografice ale artiştilor.
 
Sursa text și foto: mnar.arts.ro
 
Citește și:

Veșnicia erudiției sau moștenirea Doinei Păuleanu - „Oscar Han – un artist și opera sa”