Muzeul de Artă Populară Constanța Ce se credea în satul tradițional românesc în ziua de „Stretenie”

Pe 2 februarie, în calendarul ortodox se prăznuiește „Întâmpinarea Domnului”, sărbătoare care evocă aducerea la Templu a Pruncului Iisus, la împlinirea a 40 de zile de naștere. Denumirea populară a sărbătorii este „Stretenia”, după termenul slavon „stretenije”, care înseamnă „întâmpinare” sau „întâlnire”.
 
În lumea satului românesc tradițional se credea că în această zi iarna „se întâmpină” cu primăvara și se iau la luptă, iar noaptea începe să devină mai scurtă, semn că anotimpul cald este aproape.
 
De „Stretenie” se făceau o serie de previziuni meteorologice, de care țăranul ținea cont pentru rodul ogoarelor. Se credea că dacă vremea este frumoasă și caldă în această zi, va fi belșug de grâu.
 
Se mai spunea că dacă ursul iese din bârlog de „Stretenie” și nu își vede umbra, atunci iarna este pe sfârșite.
 

De asemenea, exista credință că în această zi „se strâmbă” pârtiile, adică zăpada începe a se topi, semn că primăvara e aproape, iar dacă era cald afară, se anunța o vară îmbelșugată.
 
Citește și:
„Triful”, începutul anului nou viticol, marcat la 1 februarie în calendarul popular