Expoziția „Nunta la români”, deschisă până în luna ianuarie la Muzeul de Artă Populară Constanța (P)

La Muzeul de Artă Populară Constanța, instituție finanțată de Consiliul Județean Constanța, s-a deschis expoziția „Nunta la români”, realizată cu bunuri culturale din patrimoniul propriu.
 
Expoziția reconstituie principalele secvențe ale ceremonialului de nuntă: pețitul, logodna, chemarea la nuntă, etalarea darurilor și zestrei miresei, prezentarea costumelor și podoabelor tradiționale (miri, nași, socri), precum și „legătoarea”, care marca trecerea miresei în rândul femeilor căsătorite.
 
Tinerii care urmau să se căsătorească se cunoșteau la clăci, șezători sau hore, iar pețitul se desfășura după o serie de convenții sociale. Darurile de nuntă, trecute de obicei și în foile de zestre (cămașa de nuntă a mirelui, confecționată de viitoarea mireasă, ștergare, cămăși de noapte), pregătite din timp de mireasă pentru mire și familia acestuia, dar și de către mire pentru mireasă și socri, ocupă un loc special în cadrul expoziției.
 
Zestrea miresei reflecta hărnicia și îndemânarea tinerei fete. În expoziție este reconstituită „culmea” cu țesături maramureșene, care se desfășura de-a lungul casei, în curte, astfel încât să poată fi văzută de toată comunitatea. Totodată, sunt prezentate și piese de mobilier din Transilvania: ladă de zestre, masă-dulap și scaune. 
 
După ce se stabilea cununia, se făcea „chemarea” la nuntă. Această etapă importantă din ceremonialul prenupțial este ilustrată în expoziție printr-un costum de vornic din Țara Vrancei (Moldova), personaj important ales de către mire pentru a face invitațiile la nuntă, având ca însemne specifice plosca cu vin sau rachiu, bastonul împodobit cu năframe sau panglici, precum și nelipsita batistă prinsă în colț, pe piept. De cele mai multe ori, vornicii erau însoțiți de „druște”, prietene bune ale miresei, care rămâneau lângă aceasta până la sfârșitul nunții.
 
De asemenea, sunt prezentate nelipsitele simboluri ale nunții tradiționale, stindardele cunoscute cu numele de „steag” (Transilvania și Banat), „brad” (Moldova, Muntenia, Dobrogea) sau „hlambură” (aromâni). 

Un rol de seamă în expunere îl au costumele tradiționale ale participanților la nuntă, o pondere importantă având-o costumele de mire și mireasă din Bistrița-Năsăud, Ținutul Pădurenilor (județul Hunedoara) și Sibiu. Acestea sunt costumele de sărbătoare specifice zonelor respective, cărora li s-au adăugat unele însemne specifice ritului de trecere de la o etapă a vieții la alta.


La costumele din Bistrița-Năsăud se remarcă broderia cu mărgele policrome a cămășii, chimirul din mărgele, precum și podoabele specifice acestei zone: „roata” de păun prinsă la pălărie și coronița din pene purtată de fată până în ziua nunții, înlocuită apoi cu o cunună de mireasă din flori artificiale, mărgele și oglinzi.

La costumul de mireasă din Ținutul Pădurenilor se evidențiază „sumna” (fusta) de mireasă, o piesă valoroasă pe care miresele o împrumutau, dacă nu își permiteau să o confecționeze.

Costumul de mireasă din zona Sibiului din expunere a aparținut renumitei țesătoare Maria Spiridon din Avrig, fiind purtat de aceasta în ziua nunții.
Totodată, sunt prezentate și ansambluri vestimentare de mireasă și de naș specifice românilor balcanici (aromâni).

În expoziție sunt reconstituite și costume de nași din zona Muscelului (Argeș) și de soacră din Țara Vrancei, însoțite de daruri tradiționale primite la nuntă (ștergare și cămăși de noapte).


„Legătoarea”, punctul final al nunții tradiționale, care marca trecerea miresei la statutul de tânără căsătorită, este evidențiată prin etalarea diferitelor tipuri de „legături” de nevastă (maramă, năframă, basma, batic, cepse, pomeselnic, tulpan).

În expunere sunt prezentate și diferite tipuri de ulcioare și ploști de nuntă (antropomorfe, cu decor zoomorf, ulcioare de naș, ploști „pline” și „covrig”), realizate de meșteri olari din Vama-Oaș (Satu Mare), Oboga (Olt) și Vlădești (Vâlcea).

Expoziția „Nunta la români” va fi deschisă la Muzeul de Artă Populară Constanța până pe 10 ianuarie 2027.
 
Citește și:
Muzeul de Artă Populară celebrează „Ziua Dobrogei”, în perioada 13-15 noiembrie. Programul evenimentelor (P)