L320/2021 Legea pentru protejarea patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice zone de interes național a trecut azi de comisia juridică. Iată modificările aduse (documente)

 
 

• Legea 320/2021 a trecut azi de comisia juridică a senatului  cu raport favorabil.
• Legea modifică și completează OG nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național. (vezi documentul în secțiunea documente)
• Expunerea de motiv: înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Domeniul Arheologiei 

Proiectul de lege L320/2021 privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.4/2021 pentru modificarea și completarea Ordonaței nr.43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național a trecut astăzi de comisia juridică  SENAT cu raport favorabil.

Ordonanța nr. 43 din 30 ianuarie 2000, republicată, privind protecția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes național*) a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 951 din 24 noiembrie 2006.
 

Legea 320/2021 a trecut azi de comisia juridică a senatului cu raport favorabil

În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi al art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, a avizat favorabil proiectul de ordonanţă, cu șapte observaţii şi propuneri, prima fiind:

Proiectul de ordonanţă are ca obiect modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/2000 privind protecţia patrimoniului arheologic şi declararea unor situri arheologice ca zone de interes naţional, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit Notei de fundamentare, intervenţiile legislative vizează „instituirea posibilităţii de a se emite autorizaţii pentru diferite faze ale cercetării arheologice, reducăndu-se astfel timpul de aşteptare pentru autorizare şi numărul dosarelor care trebuie procesate. Totodată, prin proiect se propune optimizarea activităţii Comisiei Naţionale de Arheologie prin reglementarea secţiunilor  Comisiei şi a Biroului Executiv care urmează să îndeplinească atribuţii încredinţate lor de către Comisia Naţională de Arheologie conform Regulamentului de organizare şi funcţionare.“

În Avizul Consiliului Legislativ se menționează că acest aviz nu se poate pronunţa asupra oportunităţii soluţiilor legislative preconizate. În data de 30.08.2021, proiectul a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere  nr.b369 (adresa nr.E143/27/08/2021), având la bază avizul Consiliului Legislativ, expunerea de motive la iniţiativa legislativă, forma iniţiatorului, adresa de înaintare a iniţiativei legislative pentru dezbatere, Ordonanţa Guvernului , hotărârea de Guvern. (vezi documentele în secțiunea documente)

Pe 1.09.2021, Legea 320,  prezentare în Biroul permanent, Senatul e prima Cameră sesizată, urmând să fie trimis pentru raport la Comisia pentru cultură şi media (TERMEN: 22/09/2021) având termen depunere amendamente: 15/09/2021. În aceeași zi a fost trimis pentru aviz la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (TERMEN: 15/09/2021) și trimis pentru aviz la Comisia pentru administraţie publică (TERMEN: 15/09/2021).

Expunerea de motiv: înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Domeniul Arheologiei

 „Modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2000 are în vedere instituirea posibilităţii de a se emite autorizaţii pentru diferite faze ale cercetării arheologice, reducându-se astfel timpul de aşteptare pentru autorizare şi numărul dosarelor care trebuie procesate.

Totodată, prin proiect se propune optimizarea activităţii Comisiei Naţionale de Arheologie prin reglementarea secţiunilor Comisiei şi a Biroului Executiv care urmează să îndeplinescă atribuţii încredinţate lor de către Comisia Naţională de Arheologie conform Regulamentului de organizare şi funcţionare.

De asemenea, se are în vedere înfiinţarea Comisiei Naţionale pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Domeniul Arheologiei, organism fără personalitate juridică ce funcţionează pe lângă Ministerul Culturii, care va avea rolul de a analiza Contestaţiile privind propunerile Comisiei Naţionale de Arheologiei referitoare la proiectele de cercetare arheologică, rapoartele de cercetare arheologică, planul anual al cercetărilor arheologice sistematice din România, finanţarea cercetării arheologice, aprobarea studiilor de fundamentare şi a documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, atestarea personalului de specialitate din domeniul cercetării arheologice şi înscrierea sa în Registrul arheologilor.

Comisia Naţională pentru Soluţionarea Contestaţiilor în domeniul Arheologiei, numită prin ordin al ministrului culturii pentru perioada mandatului Comisiei Naţionale de Arheologie se organizează şi funcţionează în baza unui regulament aprobat prin ordinul ministrului culturii publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.“, se arată în documentul Expunerea de motiv pe care îl puteți citi integral din secțiunea documente.
 
Membrii Comisiei Naționale de Arheologie, mandatul 2020-2022

Comisia Națională de Arheologie este un organism științific, de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, care funcționează pe lângă Ministerul Culturii. Comisia propune aprobarea programelor naționale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor și a reglementărilor tehnico-științifice din domeniul cercetării arheologice. Totodată, propune clasarea siturilor arheologice, actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar, avizarea propunerilor de pregătire a specialiștilor, a protocoalelor de colaborare cu parteneri străini, dar îndeplinește și alte atribuții date în competența sa, potrivit legii.
Atribuțiile sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare și Funcționare al Ministerului Culturii sau OG 43/2000 cu completările ulterioare.

Comisia Națională de Arheologie, având mandatul în perioada 2020 -2022, este compusă din: Ionel Cândea – Președinte, George Bounegru, Gabriel Tiberiu Rustoiu, Florin Mărginean, Istina Elena Lăcrămioara, Csók Zsolt, Felix Marcu, Vasile Cotiugă, George Aurelian Bilavschi, Senica Țurcanu, Cătălin Dobrinescu, Cristian Leonard Micu, Vasile Diaconu, George Dan Hânceanu, Vlad Vintilă Zirra, Ioan Marian Țiplic, Florin Drașovean, Ovidiu Țentea, Valentin Bottez, Ioan Carol Opriș, Mihaela Simion.
 
Citește și:
 
ZIUA LIVE. Capidava, plină de vestigii, așteaptă să fie descoperită de pasionați și turiști!

Trei corăbii din lemn, descoperite pe fundul Mării Negre, în cadrul unei campanii de diagnostic arheologic