De Ziua Culturii Naționale Muzeul Național de Istorie a României organizează vernisajul expoziției-eveniment „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere”

Muzeul Național de Istorie a României în colaborare cu Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui organizează de Ziua Culturii Naționale vernisajul expoziției-eveniment „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naștere”.

Profesorul univ. dr. Andrei Pippidi, nepot al marelui savant Nicolae Iorga, a adunat și păstrat timp de decenii toate aceste mărturii ale vieții, activității științifice, literare, eseistice, dramaturgice și politice ale marelui savant Nicolae Iorga, iar printr-un act de cultură și generozitate, le-a donat Muzeului Național de Istorie a României, devenind astfel parte a patrimoniului național., transmit reprezentanții intituției. 

Expoziția are loc în intervalul 13 ianuarie-1 martie 2023. 

Colecția este formată din piese excepționale, care au fost pentru prima data valorificate expozițional în anul 2022 : actul de naștere al marelui istoric, actele de studii primare, gimnaziale și diplomele de licențiat și doctor; câteva dintre cele mai importante diplome de doctor honoris causa de la marile universități ale Europei, precum și brevetele și medaliile primite de către Nicolae Iorga de-a lungul vieții, de la cele românești precum marele colan al Ordinului Carol I și marele colan al Ordinului Ferdinand I, la cele străine : Ordinul Legiunea de Onoare, în grad de Mare Cruce, Franța; Ordinul Mântuitorului, în grad de Mare Cruce, Grecia; Ordinul Coroana Italiei, în grad de Mare Cruce; Ordinul Vytautas cel Mare, în grad de Mare Cruce, Lituania; Ordinul Sfântul Iacob al Spadei, în grad de Mare Cruce, Spania și multe altele. De asemenea, sunt expuse: documente primite de către marele istoric de la Familia Regală a României, de la regina Maria, principele și apoi regele Carol al II-lea, principesa Mărioara și principesa Elena.

Potrivit sursei citate, grație colaborării dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui, o mare parte din inestimabila Colecție „Iorga-Pippidi” va fi expusă în perioada 13 ianuarie – 1 martie 2023 la Vaslui, alături de piese vestimentare, obiecte personale, mobilier, aflate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, Institutului „Nicolae Iorga” al Academiei Române și Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” din Vaslui.

În premieră va fi expus la Vaslui, Brevetul prin care i s-a acordat profesorului Nicolae Iorga „Ordinului Sfântului Mormânt Ortodox”, Ierusalim, 6 martie 1925.

Expoziția este curatoriată de dr. Cristina Păiușan-Nuică, cercetător științific în cadrul Muzeului Național de Istorie a României, dr. Cornel-Constantin Ilie, director adjunct al MNIR, alături de dr. Alexandru Bădescu, șeful Șecției Patrimoniu, MNIR, fiind coordonată la Vaslui de către Ramona Maria Mocanu, director al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare”.



Despre Nicolae Iorga 

Nicolae Iorga (născut Nicu N. Iorga,n. 5 iunie 1871, Botoșani – d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”.

După studii elementare și gimnaziale în Botoșani, a urmat Liceul Național din Iași în 1888. A absolvit Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma magna cum laude, apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin și Leipzig, obținând doctoratul (1893) la numai 23 de ani.

A fost cofondator al partidului Partidul Naționalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, președinte al Camerei Deputaților și al Senatului, ministru, și, pentru o scurtă perioadă, prim-ministru. Copil minune, polimat și poliglot, cu o activitate științifică prolifică, Iorga a scris 1003 volume, 12755 articole și studii și 4963 recenzii, aceasta culminând cu Istoria României, în zece volume. A predat la Universitatea din București, la cea din Paris și la alte instituții de învățământ academice și a fondat Congresul Internațional de Studii Bizantine și Institutul de Studii Sud-Est Europene (ISSEE). A transformat orașul Vălenii de Munte într-un centru academic și cultural.

În paralel cu contribuțiile sale științifice, Nicolae Iorga a fost un activist de centru-dreapta, ale cărui orientări politice au inclus elemente ale conservatorismului, naționalismului și agrarianismului. Deși în ultima parte a liceului a intrat sub influența marxismului, Nicolae Iorga a depășit acest episod în timpul universității, având să adere pentru scurt timp la grupul literar conservator Junimea. Nicolae Iorga a fost o figură centrală a Sămănătorului, revistă populistă și a fondat reviste conservatoare ca Neamul Românesc, Drum Drept, Cuget Clar și Floarea Darurilor. A militat în cadrul Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor.

A fost o figură proeminentă în tabăra pro-Antanta în timpul Primului Război Mondial, datorită susținerii cauzei românilor din Austro-Ungaria și a avut un rol politic important în România Mare în perioada interbelică. A inițiat campanii pentru a apăra cultura României. A stârnit controverse datorită retoricii antisemite. A fost adversar al Partidului Național Liberal și al Partidului Național Român.

S-a opus grupării fasciste Garda de Fier și, după o perioadă de cumpănire, s-a hotărât să îl susțină pe rivalul acesteia, Regele Carol al II-lea, intrând după dizolvarea tuturor celorlalte partide în partidul unic, de sorginte corporatistă și autoritaristă, Frontul Renașterii Naționale. Pentru că fusese implicat într-o dispută personală cu liderul Gărzii, Corneliu Zelea Codreanu, contribuind astfel fără voie la uciderea sa, Iorga și-a atras antipatia legionarilor. A rămas o voce independentă a opoziției după ce Garda a instaurat Statul Național-Legionar, fiind în cele din urmă asasinat de un comando legionar. După aflarea veștii asasinării lui Iorga, 47 de universități și academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.