8 mai la Constanța de-a lungul timpului Chipurile zeiței Venus în sculptura romană de la Tomis

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a demarat de la data de 1 ianuarie 2026 proiectul „Astăzi la Constanța – 365 de file din istoria orașului”.
 
Așa cum au precizat reprezentanții instituției, fiecare zi a anului va fi un prilej de întâlnire cu fragmente din istoria Constanței și a Dobrogei: evenimente semnificative, personalități marcante, fapte cotidiene consemnate în presa vremii, descoperiri arheologice sau piese de patrimoniu care spun, discret dar convingător, povestea trecutului local. Accentul va cădea în special pe perioada cuprinsă între sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui de-al Doilea Război Mondial, o epocă de transformări profunde pentru Constanța, de la oraș-port la poarta maritimă a României moderne. Totuși, nici alte epoci nu vor fi neglijate, pentru că istoria acestui ținut se întinde pe un arc de timp impresionant, din preistorie până în contemporaneitate.
 
Fila de calendar de astăzi este dedicată zeiței frumuseții și iubirii, Venus-Afrodita, considerată protectoare și străbună a poporului roman.
 
În Moesia Inferior, Venus este, de asemenea, des reprezentată, iar muzeul din Constanța se mândrește cu mai multe astfel de piese de artă sculpturală, iar astăzi sunt prezentate trei dintre acestea.
 

Bineînțeles, cea mai cunoscută și mai frumoasă statuie este cea cunoscută sub numele de „Venus din Tomis”. Statuia de marmură albă, translucidă (înaltă de 0,827 m, cu tot cu soclu) are o poveste uimitoare. Capul ei a fost descoperit în 1973, în timpul unor lucrări din Piața Ovidiu, în timp ce restul (corpul și brațul drept) a fost descoperit 31 de ani mai târziu, în aceeași zonă. Foarte interesant este și faptul că cele două fragmente au fost găsite de același arheolog, regretata Zaharia (Zizi) Covacef.
 
Statuia, datată la mijlocul secolului II d.Hr., aparține tipului „Afrodita Anadyomene”, o ipostază inedită ce înfățișează momentul în care zeița iese din baie, cu veșmântul lăsat la picioare și își prinde brățări la glezne. Peste veșmântul căzut se află un delfin.
 
O altă reprezentare a zeiței este „Venus cu Eros în brațe”. Realizată din marmură de culoare albă, translucidă, descoperită în 2006, statueta se păstrează fragmentar. Lipsește partea superioară, de deasupra ombilicului. De la Eros se păstrează piciorul stâng și punctele de contact pe pântecul și șoldul zeiței. Lungimea totală a artefactului este de 0,255 m. Această figurare seminudă sugerează mai degrabă maternitatea, ipostaza fiind aceeași menționată anterior, Venus Genetrix, strămoașa Romei.

 
O a treia piesă este statueta „Venus cu Eros pe delfin”. Este tot o piesă fragmentară, realizată din marmură gălbuie, bine șlefuită, descoperită în 2005. Lungimea totală este de 0,23 m, din care Venus are 0,193 m iar Eros 0,09 m. Lipsesc capul zeiței, brațul stâng de la umăr, antebrațul drept, partea de jos, laterala stângă a mantiei, picioarele, de sub genunchi până la glezne. Zeița este reprezentată nud, iar în dreptul ei se află Eros, așezat pe delfin. Zeul iubirii, cunoscut și sub numele de Cupidon, este văzut din față, stând cu ambele picioare spre exterior. Statuia a fost datată în sec.II d.Hr.
 
Reclama zilei – PODOL – Mijlocul ideal contra asudărei picioarelor. După prima, cel mult a doua întrebuințare,, asudarea piciorului încetează, mirosul neplpcut dispare. Vindecă pcioarele rănite și întreține piciorul moale, nu-l usucă și nu întărește pielea. De vânzare la farmacii și drogherii.  Preț 35 lei. Fabricant: Farmacia Osânda, Oradea. (1926)
 
Citește și:
7 mai la Constanța de-a lungul timpului 70 de ani de la descoperirea capodoperei „Gânditorul și femeia șezând”