Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
00:23 19 10 2021 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

ZIUA LIVE Conf. univ. dr Ioan Carol Opriș, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava, ne dezvăluie de ce Capidava nu este o cetate oarecare

ro

21 Sep, 2021 14:20 731 Marime text

 
  • Invitatul nostru de astăzi la ZIUA LIVE este conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava.     
  • ZIUA LIVE poate fi urmărită site-ul nostru ZIUAConstanta.ro și pe www.facebook.com/ziuaconstanta.  
Capidava, cetatea situată pe malul drept al Dunării, la jumătatea distanței dintre Hârșova și Cernavodă, face parte din seria de castre și fortificații ridicate în timpul Împăratului Traian, la începutul secolului al II-lea.
 
 Ghidați de conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava, pătrundem în povestea cetății, marți, la ZIUA LIVE

Aflăm de la prof. Opriș, de ce Capidava nu este o cetate oarecare, dar și părerea specialistului, după ce reprezentanţii Consiliului Judeţean Constanţa au anunțat finalizarea lucrărilor de reabilitare a fortificației în formă de patrulater, cu ziduri groase, altădată, un loc important în sistemul defensiv roman.

Lucrările de restaurare a cetății au început în 2013, au fost întrerupte în noiembrie 2015, după ce Ministerul Culturii s-a declarat nemulțumit de cum va arăta proiectul, iar în octombrie 2016, Comisia Națională LIMES din cadrul Ministerului Culturii denunța modul în care s-a realizat lucrarea, susținând că cetatea nu mai corespunde criteriilor de autenticitate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.

În 2015, în timpul lucrărilor, un Port roman scos la lumină, la Capidava. Acest detaliu important i-a uimit chiar și pe membrii Academiei Române.

Tot în 2015 a fost consemnată o nouă descoperire arheologică importantă la castrul roman de la Capidava. În urma săpăturilor, au fost delimitate contururile a două noi turnuri de aparare, vechi de aproape 1900 de ani.

Autoritatile intenționează să includă cetatea în circuitul turistic internațional. Dacă vor reuși, rămâne de văzut. 
 
 De ce nu este Capidava o cetatate oarecare 

Nu este o cetatate oarecare din mai multe puncte de vedere. Nu e cea mai mare dintre cetățile dobrogene. Este o cetate mititică, prin comparație cu Cetatea de la Isaacea. Are doar un hectar și jumătate, spre două hectare. Dar este o cetate, care s-a păstrat relativ bine, mai puțin un colț care a fost aruncat în aer cu dinamită, în vremea când Dobrogea se moderniza.  Este o cetate unde se sapă de aproximativ 100 de ani. Dintre toate cetățile dobrogene de pe frontiera dunăreană, este cea mai bine cercetată.


 
Este și un element ce ține de specificitatea arhitecturală a acestei cetăți.

O cetate care se păstreaz relativ bine, apoi Grigore Florescu, cu foarte multă grijă și cu un spirit impresionant pentru vremea respectivă o conservă. Vine cu șape de protecție pe ziduri.

La vremea respectivă, lucrurile nu erau bine stabilită din perspectivă doctrinară. Florescu este un tip cu totul și cu totul remarcabil. Face un studiu la Roma, unde studiază zidăria unui monument antic, apoi o aplică la Capidava.
 Cetatea Capidava este un sit milenar printre felul în care este valorificată resursa natiural, acest mare masiv de stâncă, de calcar, pe care este așezată cetatea de la Capidava., a precizat conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș. 


Ce a mai rămas de pe vremea romanilor, care își apărau aici țara
 

Este mult vin la Capidava. Pentru că unde sunt soldați trebuie să fie și vin și ulei de măsline. În momentele de foamete, de probleme climatice trebuie să vină și aprovizionare cu cereale. Militarii tot timpul vor primi în mod privilegiat resursa aceasta de aprovizionare, din care nu poate să lipsească uleiul de măsline, care nu poate să vină decât din Bazinul mediteraneean. Ofițerii beau un vin de mai bună calitate, venind tot dinspre Egeea., a menționat coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava la ZIUA LIVE. 

 Urmele primei fortificații de piatră, păstrate la Capidava

Sunt păstrate la Capidava, urmele primei fortificații de piatră, lucrul asta dând un plus de valoare sitului. La Turnul de Poartă, acolo unde am săpat în urma lui Grigore Florescu, există un tun de poartă foarte vechi. Exista în afara cetatii terme din prima fază de istorie romanaă a Capidavei, cercetate în mai multe rânduri. Am redocumentat acest ansablu si l-am pus in valoare, și suntem multumiți de felul cum au decurs lucrurile, desi mai sunt de făcut câte ceva. ,a mai adăugat Opriș. 


Găsim în interiorul cetății urmele unei barăci

Găsim în interiorul cetății urmele unei barăci care ocupă acest lagăr militar în secolul al doilea. Încă din primele momente Capidava este expresivă. Este și sediul unui vast teritoriu care se învecinează înspre sud cu cel al marelui centru de la Axiopolis., spune Conf. univ. dr  Ioan Carol Opriș, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava. 

Nu este foarte rentabil să construieși  într-un stil luxos, să construiești materiale foarte scumpe, în locurile care sunt atacate primele de către dușmani 

Situl acesta, ca și alte situri de pe frontieră, este un sit aflat în prima linie. Asemenea locuri sunt mai degrabă guvernate de principii arhitecturale care țin de funcționalitate, decât de elemente de ordin estetic.

Nu este foarte rentabil să construieși  într-un stil luxos, să construiești materiale foarte scumpe, în locurile care sunt atacate primele de către dușmani. Asta nu înseamnă că situl nu este important. Îți arată exact specificitatea de arhitectură pentru siturile militare de frontieră., precizează Conf. univ. dr  Ioan Carol Opriș, coordonatorul ştiinţific al şantierului arheologic Capidava.

Cum se va celebra centenarul la Capidava, în anul 2024
 

Noi tot anunțăm că avem centenar, dar nu am făcut încă un plan foarte serios în acest sens.

Continuăm să publicăm, și probabil că ar trebui să ne gândim la o monografie foarte frumoasă, cu care să închidem prima sută de ani de cercetare la Capidava, și să deschidem glorios cea de-a doua carte stiințifică, cea de-a doua sută de ani. , spune Ioan Carol Opriș.
 


Interviul integral îl puteți urmări aici  
 

Ti-a placut articolul?

Comentarii