Vicepremierul Oana Gheorghiu - „Adevărul despre reforma companiilor de stat. Afirmația că „vindem companii de stat în criză, ieftin” este falsă în fiecare cuvânt al ei“

Vicepremierul Oana Gheorghiu a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care explică adevărul despre reforma companiilor de stat.

Oana Gheorghiu menționează că, de când a intrat în Guvern, a ales să nu comenteze public numeroasele dispute politice.

Nu am atacat pe nimeni și nu m-am plâns niciodată de obstacolele întâlnite, deși ele nu erau niște piedici care îți apar pur și simplu în drum, ci obstacole puse acolo deliberat ca să îți rupi gâtul.
Am venit în Guvern cu inima deschisă, înțelegând importanța momentului în care ne aflăm, crezând că toate partidele trag în aceeași direcție: pentru români și pentru România.
Însă atunci când munca ta și bun-simțul tău sunt folosite împotriva ta pentru manipulare politică, abia atunci e momentul când nu mai poți să taci.

Iată care sunt faptele. Nu părerile, ci faptele:
[🟦] Programul de Guvernare 2025-2028, asumat de toate partidele din arcul guvernamental (inclusiv PSD), prevede explicit listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat, fără cedarea poziției majoritare (la pagina 40, ultima frază din pagină).
[🟦] Legea nr. 48/2025 privind aprobarea Politicii publice de proprietate privată a statului, adoptată de aceleași patru partide (inclusiv PSD), identifică listarea ca instrument de transparență, disciplină corporativă şi acces la capital (secțiunea II.3.3. Diversificarea acţionariatului întreprinderilor publice).
[🟦] Jalonul nr. 443 din PNRR - asumat de către toate partidele (inclusiv PSD) - prevede listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026.

Nu am inventat nimic. Am pus în aplicare un mandat asumat colectiv, în scris, de către toți cei care sunt astăzi la guvernare.

Am organizat ședințe regulate ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat. De fiecare dată, am invitat miniştrii cărora le reveneau companiile analizate în portofoliu, inclusiv cele din domeniul transporturilor (minister gestionat de PSD) și energie (minister gestionat tot de PSD).
De cele mai multe ori au trimis în numele lor secretari de stat ori alți reprezentanți, crezând probabil că nu e o temă de importanță strategică națională ori căutând să amâne deciziile ferme, deși ele fuseseră asumate în documentele enumerate mai sus.
Așadar, prezența personală a miniștrilor la aceste ședințe a fost excepția, nu regula. Însă dincolo de miniștri, la fiecare întâlnire a participat - și îi mulțumesc pentru acest lucru - secretarul general al Guvernului, domnul Ștefan Radu Oprea (evident, tot de la PSD).

Tot timpul, PSD a știut tot ce discutăm. N-am avut niciun secret față de PSD sau față de vreun alt partid pentru că agenda mea este una de transparență și bună guvernare, nu de blocaj și tergiversare.
Practic, tot ce aveau de făcut era să se prezinte la muncă.
După finalizarea listei exploratorii (cu argumente pro, contra şi condiții pentru fiecare companie în parte), am transmis-o tuturor viceprim-miniștrilor (fiecare fiind reprezentantul unuia dintre cele 4 partide).

Nu le-am transmis-o ca ultimatum ori decizie finală, ci tocmai solicitând explicit contribuția și feedback-ul lor.
În adresa din 18 martie 2026 scriam așa:
„Vă invit să formulați observații şi feedback, inclusiv cu privire la companiile pentru care considerați că un astfel de demers nu este oportun în această etapă. În funcție de observațiile primite, putem structura ulterior un cadru comun de lucru”.
Am primit răspuns de la PNL şi USR. De la PSD - nimic.

La aproape o lună distanță, pe 15 aprilie, am convocat o nouă ședință a Comitetului de reformă.
S-au agreat soluții pentru o parte din cele 22 de companii de stat analizate. S-a comunicat lista companiilor cu potențial de listare, cu mențiunea că ea urmează să fie înaintată Guvernului.
Un demers de transparență, realizat de o echipă mică şi de consilieri onorifici cărora le sunt profund recunoscătoare, este folosit astăzi ca armă politică.
Tot ce am scris este documentat. Poate fi dovedit. Nu sunt vorbe.

Două lucruri trebuie spuse direct:
[🟩] Listarea la bursă nu sperie pe nimeni în mod real. Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat. Și care a fost reacția acestor politicieni?
[🔴] Blocarea accesului la documente;
[🔴] Refuzul de a prezenta contracte de mandat;
[🔴] Refuzul colaborării interinstituționale;
[🔴] Fapte concrete. Documentate. Care spun mai multe decât orice declarație politică.
[🟩] Nimeni nu vinde nimic. Afirmația că „vindem companii de stat în criză, ieftin” este falsă în fiecare cuvânt al ei.
[🔵] Listarea înseamnă că statul vinde un pachet minoritar şi rămâne acționar majoritar, cu control deplin.
[🔵] Iar pregătirea tehnică a unei listări durează între 1 și 3 ani. Orice decizie luată astăzi ar produce o tranzacție nu mai devreme de 2027, în condiții de piață pe care nu le cunoaștem încă.
[🔵] Cine spune că „vindem ieftin în criză” descrie un scenariu care nu există, nu a existat şi nu putea exista.
[🔵] În plus, cei care devin acționari ai acestor companii sunt în cea mai mare parte români: fie direct, fie prin fondurile de pensii sau prin cele de investiții.

Am venit în Guvern lăsând de-o parte orice prejudecată şi am lucrat cu toată lumea, indiferent de partidul de care aparțineau.
Am crezut că oameni cu funcții înalte în stat, inclusiv unii care și-au făcut o carieră din a ocupa aceste funcții, au maturitatea să înțeleagă unde ne aflăm ca națiune și că, acum ori niciodată, trebuie să și facă ceva bun pentru țara asta.
M-am înșelat.
Ce am remarcat în aceste luni nu este un episod izolat, ci un tipar sau, mai bine zis, un modus operandi:
În ședințele de guvern şi întâlnirile de lucru, niște politicieni propun, agrează, uneori chiar inițiază decizii, iar câteva ore mai târziu, fix aceeași politicieni care au inițiat apar în spațiul public să critice exact ceea ce ei înșiși au propus sau aprobat.

Nu vorbesc aici despre diferențe de opinii, unde e firesc să existe nuanțe. Vorbesc despre aceeași decizie, același document, același vot, susținut în sala de ședință şi atacat mai apoi la televizor.
Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva „acolo sus” le vrea binele.
Îi mulțumesc prim-ministrului Ilie Bolojan pentru toată susținerea și le mulțumesc colegilor miniștri, secretarilor de stat și tuturor celor care au contribuit până acum la reforma companiilor de stat, cu diligență și profesionalism.
România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere.
Și de asta le e frică“ - este mesajul vicepremierului Oana Gheorghiu. 

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.