Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
09:20 21 10 2018 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Tradiţii şi obiceiuri Săptămâna Patimilor, cea mai sfântă a creştinilor

ro

29 Apr, 2013 00:00 1320 Marime text
Săptămâna Patimilor exprimă perioada de la Florii până în Sâmbăta cea Mare. Conform rânduielilor canonice, în această săptămână se ajunează până spre seara.

Caracteristica esenţială a acestei săptămâni sunt Deniile,  toate zilele acestei săptămâni fiind considerate măreţe şi sfinte şi, chiar din seara de Florii, se citesc deniile, slujbe de priveghere. Săptămâna Patimilor este săptămâna premergătoare Învierii Domnului. În această săptămână Iisus Hristos a fost vândut de Iuda, a pătimit dureri cumplite şi a murit pentru iertarea păcatelor oamenilor. În primele doua zile ale acestei săptămâni, adică luni şi marţi, se citesc Evangheliile legate de învăţăturile Domnului. A treia zi, numita Miercurea Mare este menita să ne aducă aminte de pocăinţa femeii desfrânate şi de transformarea lui Iuda din ucenicul Domnului în însuşi vânzătorul. Trădarea lui Iuda a făcut ca ziua de miercuri, alături de ziua de vineri, să devină zi de post. Joia Mare este reprezentată prin patru caracteristici: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina Cea de Taină - la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei, rugăciunea lui Iisus şi prinderea Domnului de către cei ce voiau sa-l ucidă. În Joia Mare se vopsesc ouăle, iar sâmbătă se face cozonacul, pasca şi drobul care vor fi duse la biserică în noaptea de înviere (sâmbătă spre duminică). În această zi, în biserică, preotul citeşte cele 12 Evanghelii. Vinerea Mare este ziua în care Iisus a fost jertfit şi de aceea în biserică nu se cântă Sfânta Liturghie, iar oamenii ţin post negru. Seara se cântă Prohodul Domnului, iar la sfârşit preotul împarte oamenilor florile aduse de-a lungul acestei săptămâni la biserică. La sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, pe sub care trec apoi toţi credincioşii. De la moarte până la Înviere, trupul lui Iisus a fost ţinut în mormânt pentru a le arată oamenilor ca acesta a murit cu adevărat. Sâmbătă este ultima zi de post şi în acelaşi timp ultima zi a pregătirilor pentru ziua de Înviere a Domnului. Noaptea de sâmbătă spre duminică se fac slujbe în cinstea Învierii Domnului.

În Săptămâna Mare, e bine să iertăm

În Lunea Mare, femeile încep curăţenia de Paşte. Se scoate totul afară, se aeriseşte casa ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruieşte şi se spală totul. În anumite zone, există obiceiul ca miercuri seara, când soarele asfinţeşte, copiii să meargă cu colindul, la sfârşit primind ouă pentru a le înroşi. În cele mai multe locuri, Joia Mare este ziua în care se vopsesc ouăle. Tot în Joia Mare se ţine post cu mâncare uscată, la biserici nu se mai trag clopotele, ci doar se bate toaca, iar creştinii care s-au spovedit se împărtăşesc. În Joia Mare, există superstiţia conform căreia fetele obişnuiesc ca, în timpul slujbei, să facă pe o sfoară câte un nod, după fiecare evanghelie, apoi îşi pun sfoara sub pernă ca să-şi viseze alesul. În Vinerea Mare, numită şi Vinerea Neagră, cea mai tristă dintre tristele zile ale pătimirii Domnului, rememorăm aducerea la judecată, batjocorirea, schingiuirea, răstignirea, moartea şi îngroparea lui Iisus. Seara, rememorând momentul aşezării Mântuitorului în mormânt, în biserici se oficiază Denia Prohodului, cortegiul de credincioşi, în frunte cu preoţii, dă ocol bisericii de trei ori, după care, cu toţii, trec pe sub Sfântul Aer (Epitaf), o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării. Totodată, conform datinii, credincioşii care se întorc de la Biserică, aduc acasă lumina Prohodului, a punerii Domnului Iisus în mormânt, şi înconjoară casa ţinând în mână lumânarea aprinsă. În ziua Vinerii Mari, tradiţia ne mai spune ca este bine să se ţină post negru. În acelaşi timp credincioşii, care nu pot posti negru, nu trebuie să mănânce urzici, iar în mâncare nu se pune oţet, deoarece lui Iisus i s-a dat să bea oţet după ce a fost biciuit.  Alte superstiţii ale Vinerii Mari ar fi următoarele: dacă va ploua în Vinerea Mare, anul va fi unul mănos; dacă te scufunzi în apă rece de trei ori în Vinerea Mare, vei fi sănătos tot anul; femeile nu au voie să coase, să ţese, nu coc pâine sau altele asemenea, fiindcă este mare pericol de boală şi spirite rele. Sâmbăta Paştelui, ultima zi a Săptămânii Mare, este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, este zi de reculegere, credincioşii se pregătesc pentru marea veghe. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anunţând că se apropie Învierea. În ziua Sâmbetei Mari, conform tradiţiei străvechi, femeile se spală pe cap, se piaptănă, se îmbracă în haine curate, se închină şi se roagă la icoane, apoi se apucă de plămădit. Pot termina, însă, toate treburile casei. Ca o superstiţie, în cuptor, vasele trebuie puse doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soţ, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează. În Săptămâna Mare, e bine ca toţi credincioşii să ierte şi să se împace cu toţi cei cu care au fost în duşmănie.

Ti-a placut articolul?

Comentarii