„Tradiții de primăvară la români”, expoziție temporară la Muzeul de Artă Populară Constanța. Prima sărbătoare, Dragobetele

 

• La Muzeul de Artă Populară Constanța este deschisă expoziția „Tradiții de primăvară la români”, eveniment ce se desfășoară în perioada 21 februarie- 31 martie.

 
Prin intermediul pieselor din patrimoniul instituției (port popular, ștergare, icoane pictate pe sticlă și lemn, ceramică, obiecte de inventar pastoral, ouă încondeiate) sunt ilustrate principalele momente ale primăverii, anotimp al reînvierii naturii, simbol al tinereții, al dragostei și al începuturilor. Un bogat material foto-documentar completează expoziția, au anunțat joi reprezentanții instituției de cultură.
 
Potrivit sursei, în cadrul expoziției, prima sărbătoare care anunță acest sezon, Dragobetele, celebrat la 24 februarie, stă sub semnul iubirii, deoarece în această zi, când păsările nemigratoare își pregătesc cuiburile, pentru noile generații de pui, flăcăii și fetele din satul tradițional încep să formeze cupluri.
 
Luna martie debutează cu Mărțișorul – o mică amuletă cu rol apotropaic, însoțită de șnurul bicolor, alb-roșu. Tot acum este celebrată și Baba Dochia despre care se spune că a tors firul mărțișorului, pe când urca cu turma de oi pe munte. Găsind pe jos o monedă, a găurit-o și a trecut prin ea firul alb-roșu.
 
După ce trec Zilele Babei, numite așa din cauza vremii schimbătoare de la începutul lunii, pe 9 martie, când în calendarul creștin-ortodox sunt prăznuiți cei 40 de mucenici din Sevastia, în calendarul tradițional sunt celebrați Moșii cei buni, despre care se spune că bat cu botele în pământ ca să iasă căldura și să intre frigul.
 
La data de 17 martie, se sărbătoresc Alexiile, nume împrumutat de la Sfântul Cuvios Alexie, Omul lui Dumnezeu, prăznuit acum. Aceasta este ziua în care se crede că ies din pământ toate gângăniile și târâtoarele, pe care le-a slobozit Alexie, nesocotind porunca lui Dumnezeu. Tot acum se celebrează Ziua Șarpelui, dar și Ziua Peștelui.
 
Peste praznicul Bunei Vestiri (25 martie) se suprapun credințe populare, legate de reînvierea naturii și se zice că acum „se dezleagă” limba cucului.
 
O altă sărbătoare creștină, care coincide cu exuberanța anotimpului verde, este praznicul Sfântului Gheorghe (23 aprilie), care marchează, printre altele, începutul anului pastoral.
 
Floriile, una dintre cele mai mari sărbători de peste an, premergătoare Săptămânii Patimilor, are în centrul ei ramurile de salcie sfințite la biserică, investite cu multiple funcții apotropaice. Ramurile amintesc de frunzele de finic (curmal) purtate de mulțime la intrarea lui Iisus în Ierusalim.
 
Săptămâna Mare este dedicată mersului la biserică și activităților de primenire a spațiului de locuit și a preparării bucatelor tradiționale din rândul cărora se distinge oul, simbol al mormântului lui Iisus și al Învierii.
 
Citește și
Muzeul de Artă Populară Constanța dă start-ul Târgului de mărțișoare, ediția a XIX-a