Scandalul de la TAROM ia amploare. Fostul director îl contrazice pe Radu Miruță și acuză un blocaj „Nu pot gira decizii care conduc spre faliment”

Costaș: „Am decis să nu accept mandatul”

Bogdan Costaș a explicat că procedura de recrutare a unui director general cu mandat deplin s-a desfășurat pe parcursul mai multor luni și că a fost informat că a câștigat concursul.
Acesta susține că, după o lună de negocieri privind contractul, a decis să nu accepte mandatul pentru că nu putea gira deciziile care ar urma să fie luate în cazul TAROM.
„De cinci luni s-a desfășurat un concurs de recrutare a directorului general. Am participat la acest concurs, am fost anunțat că am câștigat acest concurs și sunt nominalizat pentru acest mandat.

De o lună am negociat contractul. Așa cum v-am spus, am decis să nu accept mandatul, pentru că nu pot gira deciziile care, în opinia mea, pun în pericol viitorul companiei. Nu pot să îmi asum un mandat în care s-ar lua alte decizii ce conduc spre falimentarea TAROM-ului”, a declarat Bogdan Costaș în emisiunea lui Niels Schnecker.
Contractul său de director general interimar a fost însă revocat miercuri de Consiliul de Administrație al TAROM, iar în locul său a fost numit Cristian Anghel, fostul director al Operațiunilor Sol din cadrul companiei. TAROM a confirmat oficial schimbarea conducerii.
 

Fostul director spune că nu a reușit să discute cu Radu Miruță

Costaș susține că, deși reprezentanții unor companii aeriene străine au avut întâlniri la Palatul Victoria, el nu a reușit să obțină, în ultimele trei luni, o discuție cu ministrul Transporturilor.
Fostul director afirmă că a trimis șase adrese începând din 3 aprilie și că a inițiat acțiunile necesare pentru modificarea planului de restructurare.


După cum știți, foarte mulți — nu foarte mulți — șefi ai unor companii străine de aviație au avut acces la Palatul Victoria pentru a purta discuții, discuții pe teme de aviație, în timp ce eu, în ultimele trei luni, nu am reușit să am nicio discuție cu ministrul Transporturilor, cu domnul Miruță.

Am transmis, din 3 aprilie și până în prezent, șase adrese. Am inițiat acțiuni de modificare a planului de restructurare”, a afirmat Costaș.
Acesta a explicat că TAROM se află în procesul de implementare a unui plan de restructurare care are ca termen de finalizare luna decembrie 2026. Până atunci, compania trebuie să demonstreze că este viabilă și că poate obține profit operațional.

Costaș susține că el a inițiat renegocierea planului de restructurare

Fostul șef al TAROM respinge acuzația potrivit căreia ar fi întârziat demersurile către Comisia Europeană. El afirmă că a început încă din februarie procesul de reajustare a planului și că a purtat discuții cu reprezentanții Direcției Generale Concurență a Comisiei Europene.
Potrivit lui Costaș, propunerile rezultate au fost avizate de Consiliul de Administrație al TAROM pe 27 mai și transmise Ministerului Transporturilor pe 2 iunie. El susține că nu a primit niciun răspuns.

„În luna februarie am inițiat procesul de renegociere, de reajustare a planului de restructurare și vreau să precizez că sunt singurul director executiv care a inițiat acest proces prin Ministerul Transporturilor, Consiliul Concurenței și Comisia Europeană.


Am ajuns la niște concluzii cu reprezentanții DG COMP ai Comisiei Europene, am revenit către Consiliul de Administrație, unde am întocmit un plan cu patru coordonate privind reajustarea planului de restructurare, ulterior avizate de Consiliul de Administrație în 27 mai, și pe care le-am transmis pe 2 iunie la Ministerul Transporturilor, de la care nu am primit niciun feedback”, a susținut fostul director.

Declarația sa contrazice poziția exprimată de Radu Miruță. Ministrul a afirmat că directorul nu ar fi întreprins niciun demers pentru refacerea bugetului și ar fi întârziat nejustificat procedurile pentru modificarea planului de restructurare.

De ce spune Costaș că bugetul nu putea fi refăcut pe cifrele actuale

Radu Miruță a acuzat conducerea TAROM că a prezentat un buget construit pe indicatori nerealist de optimiști: un grad de încărcare a aeronavelor de 79%, deși nivelul actual ar fi de 65%, și un preț al combustibilului de 950 de dolari pe tonă, în condițiile în care compania ar plăti aproximativ 1.500 de dolari.

Bogdan Costaș oferă o explicație diferită. El spune că bugetul a fost construit pe baza indicatorilor prevăzuți în planul de restructurare aflat în vigoare, a fost asumat de Consiliul de Administrație și transmis Ministerului Transporturilor pentru aprobare.
„Bugetul de venituri și cheltuieli a fost întocmit în baza indicatorilor din planul de restructurare și, ulterior, a fost trecut prin avizarea Consiliului de Administrație. Deci l-a asumat Consiliul de Administrație și l-a transmis spre aprobarea Ministerului Transporturilor.

Însă mi s-a solicitat ca acest buget să fie construit pe baza indicatorilor de la data actuală, din iunie–iulie 2026, ceea ce nu este corect”, a declarat Costaș.
Din explicația acestuia rezultă că disputa privește contradicția dintre indicatorii asumați prin planul de restructurare aprobat la nivel european și situația financiară și operațională actuală a companiei.

Avertisment privind ajutorul de stat și riscul de faliment

Costaș susține că modificarea bugetului în sensul cerut de ministrul Transporturilor, fără reajustarea prealabilă a planului de restructurare, ar putea pune sub semnul întrebării ajutorul de stat primit de companie.
„Eu cred că modificarea bugetului în sensul propus de domnul Miruță poate să atragă declasificarea ajutorului de stat. Și acțiunea aceasta ar împinge automat compania în procedura de faliment”, a avertizat fostul director general interimar.

Afirmația reprezintă poziția lui Bogdan Costaș. Eventualele consecințe asupra ajutorului de stat și obligația restituirii acestuia ar trebui stabilite de Comisia Europeană în funcție de respectarea condițiilor în care sprijinul a fost aprobat.

Cele patru modificări propuse pentru salvarea TAROM

Fostul director recunoaște că, în actualele condiții, TAROM nu va putea să îndeplinească până în decembrie 2026 obiectivele asumate prin planul de restructurare.
Costaș afirmă că a propus patru schimbări: prelungirea perioadei de implementare a planului, flexibilizarea rețelei de rute, conversia unor datorii în acțiuni și actualizarea planului de afaceri și a indicatorilor financiari.

„Planul pe care noi l-am propus are patru coordonate. Am cerut modificarea duratei, pentru că este clar că în decembrie 2026 nu vom redeveni viabili și nu vom fi pe profit operațional. Rețeaua de rute să fie flexibilizată. Conversia unor datorii în acțiuni. Și actualizarea business planului și a indicatorilor”, a explicat Bogdan Costaș.
Acesta a mai arătat că planul actual impune o serie de constrângeri asupra activității TAROM, inclusiv în privința numărului de destinații și a flotei.
„TAROM poate opera doar 27 de rute, care nu pot fi modificate pe parcursul acestui plan de restructurare, și cu un anumit număr de aeronave în flotă”, a precizat fostul director.
Întrebat despre renunțarea la ruta București–Londra și despre activele companiei, Costaș a confirmat că planul de restructurare a inclus vânzarea unui slot și valorificarea unor proprietăți ale TAROM.
„Planul de restructurare a venit cu anumite constrângeri, printre care și vânzarea acestui slot și valorificarea unor imobile din cadrul companiei TAROM”, a spus el.

Costaș nu a răspuns acuzației privind dublarea salariilor

În intervenția de la România TV, Bogdan Costaș a vorbit despre concursul pentru conducerea TAROM, buget, planul de restructurare și relația cu Ministerul Transporturilor.
El nu a răspuns însă acuzației apărute pe surse potrivit căreia conducerea executivă ar fi solicitat dublarea salariilor până la aproximativ 65.000 de lei brut și ar fi condiționat semnarea unor documente de aprobarea majorărilor.


 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.