România, relații diplomatice FOTO. Republica Panama sărbătorește Ziua Independenței
România, relații diplomatice: FOTO. Republica Panama sărbătorește Ziua Independenței
03 Nov, 2025 11:08
ZIUA de Constanta
166
Marime text
166
Marime text

Astăzi, 3 noiembrie 2025, Republica Panama sărbătorește Ziua Independenței.
Republica Panama este un stat din America Centrală, situat pe partea cea mai îngustă a istmului ce unește cele două Americi.
Țara se învecinează la nord-vest cu Costa Rica, la nord cu Marea Caraibilor, la est cu Columbia, iar la sud cu Oceanul Pacific.
Relații diplomatice
România şi Republica Panama au stabilit relaţii diplomatice, la nivel de ambasadă, la 5 octombrie 1971.
Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări sunt girate de Ambasada României în Republica Columbia şi respectiv Ambasada Republicii Panama la Ankara.
În data de 23 aprilie 1996, a fost deschis consulatul onorific al României la Ciudad de Panama.
Scurt istoric
Triburile indigene pre-columbiene au fost decimate de spanioli, precum şi de bolile aduse de aceştia (după anul 1500). Vasco Nuñez de Balboa a consacrat (1513) istmul ca punte de trecere şi comerţ către Lumea Nouă. Panama a fost parte a imperiului spaniol până în 1821, când s-a alăturat Nueva Granadei, Ecuadorului şi Venezuelei, în Republica Marea Columbie (Gran Colombia), potrivit Ministerului Afacerilor Externe.
Conform sursei, istoria modernă a Panama începe odată cu construirea de către SUA a canalului Panama, în această zonă, în perioada 1904-1914, după o tentativă lipsită de succes a Franţei (1880-1890). În perioada 1903-1968, Panama a fost democraţie constituţională, condusă de o oligarhie.
În anii ’50, armata a început să sfideze hegemonia oligarhilor, iar în 1968, Arnulfo Arias Madrid, de două ori ales preşedinte şi de două ori înlăturat de la putere de armată, a fost îndepărtat pentru a treia oară, după numai 10 zile de mandat, de către Garda Naţională, condusă de general de brigadă Omar Torrijos. Regimul de dictatură militară instaurat atunci a continuat şi după moartea lui Torrijos, până în decembrie 1989, când trupele SUA au invadat Panama, pentru apărarea canalului şi capturarea generalului Manuel Noriega (ulterior înlăturat de la putere şi condamnat pentru trafic de droguri).
Profil geografic
Statul Panama are o formă alungită, pe direcția est-vest, atingând lățimea maximă, de aproape 200 km, în dreptul Peninsulei Azuero și cea minimă, de 87 km, în zona Canalului Panama. Pe aceeași direcție se desfășoară un lanț muntos, cu altitudini reduse, dominat însă de culmi vulcanice. Restul țării este alcătuit din dealuri înalte și depresiuni de-a lungul râurilor.

Țărmurile sunt crestate, cu multe locuri ideale pentru porturi și însoțite de numeroase insule. Partea estică a țării este dominată de păduri tropicale.
Capitala este la Ciudad de Panamá, iar principalele oraşe sunt: Colón, David, Arraiján, Santiago de Veraguas, Citre, Los Asientos, La Palma.
Suprafaţa țării este de 75.420 km2 și este împărțită administrativ în 10 provincii. De asemenea există acele „Comarcas” (formă locală de administrare teritorială) populate de diverse minorități indigene.
Limba oficială este spaniola.
Religiile predominante ale Republicii Panama este evanghelică -55% și romano-catolică -33,4%.

Politica țării
Forma de guvernământ este republică prezidenţială, preşedintele fiind şi şeful guvernului.
Șeful statului este preşedintele José Raúl Mulino, începând cu data de 1 iulie 2024, conform MAE.

Preşedintele şi vicepreşedintele sunt direct aleşi pe acelaşi buletin de vot, prin vot popular cu majoritate simplă, pentru un mandat de 5 ani. Președintele este eligibil doar pentru un singur mandat. Ultimele alegeri au avut loc la data de 5 mai 2024.
Puterea legislativă este exercitată printr-un parlament unicameral (Adunarea Naţională) cu 71 de deputaţi aleşi prin vot direct pentru un mandat de 5 ani (45 membri aleşi direct în circumscripţii electorale cu mai multe locuri şi 26 aleşi direct în circumscripţii cu loc unic).
Ultimele alegeri au avut loc la 5 mai 2024.
Economie
Datorită poziției sale geografice, economia republicii este dominată de sectorul serviciilor, căreia îi revine aproximativ 80% din PIB, serviciile bancare, logistice, turistice, medicale având un rol cheie în economia țării. Sectorul primar, agricultura, a scăzut treptat contribuția la PIB, cât și ocuparea forței de muncă datorită dezvoltării altor sectoare.

În exporturile agricole, bananele erau pe primul loc, urmate de alte produse precum zahărul sau cafeaua. Guvernul este implicat activ în acest domeniu, prin intermediul companiilor de stat, cât și a subsidiilor oferite pentru dezvoltarea anumitor culturi agricole. Sectorul secundar, industria, este în general dominat de procesarea producției sectorului primar, agricultura și mineritul. Construcțiile și energia dețin cote importante în acest sector.
Moneda națională este dolarul (din 1904). Mai este folosită balboa însă doar sub formă de monede.
Cultură și tradiții
Cultura statului Panama este rezultatul fuziunii dintre culturi diferite, care s-au stabilit în țară de-a lungul istoriei sale: spaniole, amerindiene, africane, din vestul Indiei, columbiene, americane, chineze etc. Această combinație se regăsește în muzică, gastronomie și artă.

Influența spaniolă este prezentă în arhitectura orașelor coloniale, în special în cartierul vechi din Panama și în provinciile centrale ale țării. De asemenea, produsul alimentar este rezultatul a diversității culturale: cei de origine africană au contribuit cu rețete pe bază de fructe de mare, în timp ce consumul de orez a fost introdus de chinezi.
Dansurile populare sunt cumbia tamborito și panama.
Carnavalurile sunt una dintre principalele festivități din Panama.
Patrimoniu mondial UNESCO
Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse 5 obiective din această țară.

Acestea sunt:
- 1980 – Fortificația San Lorenzo în Portobelo (provincia Colón)
- 1981 – Parcul Național Darién (provincia Darién)
- 1990 – Parcul Internațional La Amistad (provinciile Bocas del Toro și Chiriquí)
- 1997 – Cartierul istoric din capitala Ciudad de Panamá, Salón Bolívar și situl arheologic Panamá Viejo (provincia Panamá)
- 2005 – Parcul Național Insula Coiba (provincia Veraguas)
Alerte de călătorie
Pentru Republica Panama, MAE a emis alerte de călătorie pentru zone sau intervale de timp care pot fi periculoase.
„În general, călătoria în Panama nu prezintă probleme speciale. Cu toate acestea, criminalitatea este în creștere, în principal în Panama City și Colón, unde pot avea loc jafuri armate, dar și în provincii, cum ar fi Bocas del Toro. Este nevoie de vigilență. Nu este recomandat să călătoriți și să rămâneți în provincia Darien. Această regiune de junglă de la granița cu Columbia este foarte periculoasă din cauza bolilor tropicale, cum ar fi holera și malaria, și a prezenței grupurilor ilegale (armate) și a traficanților de droguri (adesea din Columbia) care și-au stabilit bazele de rezervă acolo. În ultimii ani Darien a devenit ruta de imigrație, cu frecvente probleme, inclusiv de trafic de persoane”, a transmis MAE.
Cetăţenii români sunt sfătuiţi să evite zona portului Colon precum şi următoarele cartiere din oraşul Panama City: San Miguelito, Rio Abajo, El Chorrilo, Hollywood Curundu, Veracruz Beach, Panama Viejo, Casco Viejo (îndeosebi noaptea), Santa Librada, San Miguel si Cabo Verde.
Din cauza nivelului ridicat de criminalitate existent în Panama, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români să manifeste prudenţă şi atenţie sporită atunci când călătoresc pe teritoriul acestui stat.
Adrese utile
Ambasada României la Bogota gestionează și relațiile cu Republica Panama.
Coordonatele Ambasadei României la Bogota sunt următoarele:
- Adresa: Carrera 7 No. 92A-58, Chico, Bogota
- Telefon: 00-57 601-256.67.19/ int. 200
- Telefon contact permanent/urgenţe: +57 3164495197
- Fax: 00-57601-256.61.58
- Website: http://bogota.mae.ro
- Secretariat: bogota@mae.ro
- Telefon: 00-57 601-256.64.58 /int. 200
Citește și
România, relații diplomatice FOTO. 21 octombrie 2025, aniversarea Zilei Revoluției pentru Republica Somaleză
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi


