România, pregătită pentru iarnă? Cristian Bușoi explică situația gazelor și evoluția prețurilor

Cristian Bușoi afirmă că România este într-o poziție mai favorabilă decât alte state europene în perspectiva iernii următoare, în contextul creșterii prețurilor gazelor naturale și al tensiunilor de pe piața energetică internațională.

Potrivit acestuia, România beneficiază de o producție internă importantă de gaze, care urmează să fie consolidată prin intrarea în exploatare, în 2027, a proiectului Neptun Deep. Bușoi susține că, în baza mecanismului prevăzut de OUG nr. 12/2026, populația este protejată prin obligația producătorilor de a livra anumite cantități de gaze la un preț reglementat de 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică.

Un alt element invocat de Cristian Bușoi,secretar de stat în Ministerul Energiei, este nivelul înmagazinării gazelor naturale. România se află, potrivit acestuia, peste media europeană și are obligația de a constitui un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare.

Regulile europene permit însă o anumită flexibilitate în atingerea acestui nivel în perioada 1 octombrie – 1 decembrie 2026. În condiții dificile de umplere a depozitelor, ținta poate fi redusă cu până la 10 puncte procentuale, iar Comisia Europeană poate permite o flexibilitate suplimentară de până la 5 puncte procentuale.


Ce spune Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei 

În legătură cu discuțiile publice și anumite afirmații potrivit cărora va urma o criză a gazelor în România în perioada următoare, doresc să fac următoarele precizări:

Pentru că suntem o țară cu o producție internă importantă, având în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din UE, situație care va fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep, România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare.

În primul rând, conform OUG nr. 12/2026, populația este protejată. Există un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică. Deja cantitățile pentru furnizorii care au consumatori casnici și pentru producătorii de energie termică au fost contractate, în principal prin efortul Romgaz.

În al doilea rând, România se află peste media europeană în ceea ce privește nivelul de înmagazinare a gazelor și are obligația, potrivit cadrului național și european, de a constitui un stoc de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare.

Conform noilor reguli europene, nu mai există obligația de a atinge acest nivel exact la 1 noiembrie, ci în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026. În plus, statul membru poate coborî cu până la 10 puncte procentuale (deci, practic, până la 80%) în cazul unor condiții dificile de umplere a depozitelor, iar Comisia Europeană poate permite încă până la 5 puncte procentuale de flexibilitate dacă persistă condiții nefavorabile de piață.

Cunosc bine această situație pentru că, în perioada în care am fost președintele comisiei ITRE, am fost raportorul Parlamentului European pentru regulamentul privind înmagazinarea gazului natural.

Pentru că există posibilitatea să avem o creștere a consumului de gaz datorită intrării în sistem a capacităților de producție de la Mintia, Iernut - noua centrală, Constanța și Arad (proiecte PNRR), precum și conectarea multor consumatori casnici conectați prin programul Anghel Saligny, la ultimul Comandament pe gaz din luna august a fost făcută recomandarea către toate companiile care au obligații legate de înmagazinare să accelereze ritmul și să crească peste obligația minimă legală.

Există însă nevoia de a găsi soluții de sprijin, în conformitate cu regulile economiei de piață și ale ajutorului de stat european, dar și ținând cont de posibilitățile bugetului național și de sursele europene disponibile, pentru consumatorii industriali, care vor resimți creșterea prețurilor pe piața liberă.

Această situație este determinată de un context european și internațional foarte complicat, care a dus la creșterea prețului gazelor și la estimări privind o creștere semnificativă în iarna și primăvara următoare.

Am discutat pe larg prognozele și îngrijorările pentru iarna viitoare la ultimul Consiliu al miniștrilor energiei din UE din iunie anul acesta, la Luxemburg și, cu siguranță, vom rediscuta subiectul la Consiliul de la Dublin, din luna septembrie, organizat de președinția irlandeză a Consiliului UE.

Astăzi 25 august, TTF este în jur de 68 €/MWh, cu circa 16% peste nivelul de acum o lună și aproximativ dublu față de acum un an. Principalele cauze sunt următoarele:

* Conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz au afectat exporturile de LNG din Golf, în special disponibilitatea gazului din Qatar. În plus, unele capacități de producție din Qatar au fost afectate de bombardamente la începutul conflictului, iar refacerea integrală a acestora va dura.

* Există o competiție puternică pentru gazul LNG, în special pentru cel provenit din SUA, între UE și țările din Asia de Sud-Est.

* Prețurile ridicate de pe piață au făcut mai puțin atractivă cumpărarea gazului și înmagazinarea lui pentru iarnă, ceea ce a contribuit la un nivel mai scăzut al stocurilor europene.

* Vara foarte caldă și închiderea parțială sau totală a unor capacități de energie nucleară au crescut consumul de gaz pentru producerea de electricitate.

* Uniunea Europeană a ales, în mod corect, să reducă și să elimine treptat importurile de gaz natural din Rusia, printr-un ansamblu de măsuri europene, inclusiv cele asociate REPowerEU.

Cu toate aceste provocări internaționale și europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai ușor prin această situație, datorită măsurilor proactive decise de Guvernul condus de domnul Ilie Bolojan, datorită producției interne de gaze naturale și a măsurilor de sprijin pentru populație.