Raport privind statul de drept publicat de Comisia Europeană Radu Marinescu, ministrul Justiției - „Raportul notează pogresele substanțiale înregistrate de România în domeniul justiției și al cadrului anticorupție”

 

• Astăzi, 8 iulie, Comisia Europeană a publicat cel de-al șaselea Raport privind Statul de Drept.
   

Astăzi, 8 iulie, Comisia Europeană a publicat cel de-al șaselea Raport privind Statul de Drept.

„Reamintim faptul că Ministerul Justiției a susținut de la bun început instituirea acestui mecanism general aplicabil, care evaluează statele membre ale Uniunii Europene pe baza acelorași standarde”, precizează Ministerul Justiției.

Mecanismul privind statul de drept este un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice: sistemul de justiție, cadrul anticorupție, pluralismul și independența mass-media, aspecte legate de sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului. Raportul de anul acesta introduce, în mod suplimentar, evaluarea unor aspecte privind piața unică.

Ca și în anii precedenți, Ministerul Justiției a cooperat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu partenerii instituționali interni pentru îndeplinirea recomandărilor din domeniul justiției, fapt reflectat în Raportul privind Statul de Drept – ediția 2025.

Sistemul judiciar:

- Raportul de anul acesta notează o serie de progrese semnificative în îndeplinirea recomandărilor din anul 2024, cu privire la sistemul judiciar, respectiv:

- România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție. În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic;

- îmbunătățirea transparenței jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare în sistemul judiciar, prin publicarea unui rezumat al hotărârilor pronunțate în materie disciplinară în perioada 2021-2024, precum și buletine anuale privind principalele decizii adoptate pe site-ul ICCJ și prin dezvoltarea de către CSM a unei aplicații informatice în scopul diseminării jurisprudenței;


- disponibilitatea Ministerului Justiției pentru ca reforma privind digitalizarea sistemului judiciar să garanteze independența judiciară;

- adoptarea unor acte normative menite să faciliteze accesul cetățenilor la asistență juridică.

- eforturi suplimentare pentru a asigura resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv prin noi recrutări, în pofida restricțiilor bugetare;

Recomandarea privind continuarea eforturilor în ceea ce privește asigurarea unor resurse umane adecvate pentru sistemul judiciar, inclusiv pentru parchete, ținând seama de standardele europene privind resursele pentru sistemul judiciar, s-a regăsit în rapoartele privind Statul de Drept din 2023 și 2024.

În Raportul de anul acesta, Comisia Europeană a luat act de eforturile depuse de autoritățile naționale care au condus la asigurarea unui grad suficient de ocupare și prin urmare această recomandare a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită.


Cadrul anticorupție:

Raportul notează elemente de progres și în ceea ce privește cadrul anticorupție, precum:

- implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție (2021-2025), precum și inițierea unor demersuri pentru pregătirea unei noi Strategii Naționale Anticorupție, care se va baza pe evaluarea ex-post a strategiei actuale;

- menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt;

- s-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Raportul notează că de la instituirea, în martie 2022, a noului sistem de investigare și urmărire penală a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, procurorii desemnați au reușit să reducă numărul semnificativ de cauze nesoluționate;

- este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica „ușilor turnante” (interdicții pre- și post-angajare);

- activitatea ANI în gestionarea conflictelor de interese și declarațiilor de avere este menționată de asemenea în cheie pozitivă, reținându-se înregistrarea de rezultate în continuare;

- au fost făcuți câțiva primi pași înspre introducerea de norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați;

Comisia a constatat că pentru domeniul justiției și cadrului anticorupție au fost înregistrate progrese, ceea ce arată preocuparea pentru asigurarea stabilității și eficienței sistemului judiciar.

Pluralismul și independența mass-media:

- Proiectul de lege de transpunere a Directivei anti-SLAPP (Directiva 2024/1069 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică), elaborat de Ministerul Justiției, a parcurs procedura transparenței și au fost organizate consultări publice. Acesta extinde protecția și garanțiile procedurale cuprinse în directivă la cauzele interne.

Cu privire la Raportul privind statul de drept de anul acesta, Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat următoarele:

„Raportul privind statul de drept – ediția 2025 notează în mod obiectiv progresele substanțiale înregistrate de România în domeniul justiției și al cadrului anticorupție.

În mandatul meu, voi menține ritmul reformelor inițiate în scopul menținerii stabilității și independenței sistemului judiciar, precum și pentru asigurarea unei înalte calități a actului de justiție, în beneficiul cetățenilor. În acest sens, consultarea sistemului judiciar și dialogul onest și deschis cu Comisia Europeană vor rămâne repere constante în cadrul exercițiului privind Statul de Drept”.

Background:

Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeană în anul 2020. România a sprijinit în mod activ instituirea acestui mecanism, care tratează statele membre pe picior de egalitate și realizează, anual, o analiză a realităților din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizați (sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media, sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului).

Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv, menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre și să impulsioneze reformele necesare la nivel național. Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.

Ministerul Justiției este coordonatorul, la nivel național, al Mecanismului anual privind Statul de Drept.



Citește și:
Vizită de lucru la Jilava. Ministrul Justiției promite condiții mai bune pentru deținuți și personal (FOTO)