Raport internațional România rămâne pe Lista de Supraveghere Tier 2 privind traficul de persoane - progrese notabile, dar și mari deficiențe

Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, însă a făcut eforturi semnificative în acest sens, potrivit unui raport recent. Țara noastră și-a menținut în 2024 statutul de Tier 2, înregistrând progrese în identificarea victimelor, adoptarea unei noi strategii naționale și modificarea Codului Penal pentru înăsprirea pedepselor aplicate traficanților. Totodată, accesul victimelor la asistență juridică și despăgubiri a fost extins. Cu toate acestea, România rămâne deficitară în mai multe domenii, inclusiv în ceea ce privește combaterea complicității oficialilor, protecția minorilor din instituții publice și finanțarea insuficientă a serviciilor de sprijin pentru victime.

Iată comunicatul de la Ambada SUA:

Guvernul României nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficului de persoane, dar face eforturi semnificative în acest sens. Comparativ cu perioada de raportare anterioară, guvernul a demonstrat per ansamblu progrese, motiv pentru care România a rămas pe lista Tier 2.

Aceste eforturi au inclus identificarea unui număr mult mai mare de victime ale traficului și adoptarea unei noi strategii naționale de patru ani, precum și a unui plan de acțiune (NAP) pentru combaterea traficului de persoane. Guvernul a modificat Codul Penal, majorând pedepsele pentru infracțiunile de trafic de persoane și eliminând posibilitatea pronunțării unor pedepse cu suspendare. De asemenea, au fost aduse modificări legislative pentru extinderea accesului victimelor la asistență juridică gratuită și despăgubiri financiare, prin eliminarea termenului de 60 de zile în care acestea trebuiau să depună plângeri penale împotriva traficanților pentru a beneficia de aceste drepturi.

În plus, Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a alocat fonduri confiscate din activități infracționale unei organizații neguvernamentale pentru a oferi asistență juridică, îngrijire medicală și consiliere victimelor cu dizabilități.

Totuși, guvernul nu a îndeplinit standardele minime în mai multe domenii cheie. Complicitatea, abuzurile și neglijența unor angajați ai statului în cazurile de trafic de persoane, în special privind exploatarea copiilor, a persoanelor vârstnice și a celor cu dizabilități din centre rezidențiale de stat, rămân o preocupare. Autoritățile nu au derulat suficiente acțiuni de identificare proactivă a victimelor în rândul populațiilor vulnerabile – romi, muncitori migranți sau copii din instituții publice. Traficul de copii, în special exploatarea sexuală, a rămas extins, copiii reprezentând aproape jumătate dintre victimele identificate în ultimii șapte ani. Mecanismul Național de Referire (NRM) nu include proceduri pentru sprijinirea adulților străini fără rezidență legală în UE. În plus, ca și în anii trecuți, guvernul nu a oferit finanțare suficientă pentru protecția victimelor, lăsând multe dintre acestea fără servicii adecvate și vulnerabile la revictimizare.

RECOMANDĂRI PRIORITARE

• Investigarea tuturor acuzațiilor de complicitate, abuz sau neglijență din partea oficialilor statului și tragerea lor la răspundere penală.
• Identificarea proactivă a victimelor prin monitorizarea grupurilor vulnerabile (romi, solicitanți de azil, muncitori migranți, persoane cu dizabilități, copii din instituții).
• Consolidarea măsurilor de prevenire și combatere a traficului de copii, în special în instituțiile de stat.
• Extinderea NRM pentru a include și victimele străine fără rezidență legală în UE.
• Creșterea finanțării pentru servicii destinate victimelor (asistență medicală, consiliere psihologică, adăposturi de urgență, locuințe pe termen lung).
• Crearea unui mecanism financiar sustenabil pentru protecția victimelor și serviciile aferente.
• Monitorizarea exactă a fondurilor alocate activităților anti-trafic.
• Intensificarea anchetelor și a condamnărilor traficanților, cu pedepse corespunzătoare.
• Creșterea resurselor pentru DIICOT și DCCO pentru investigarea traficului.
• Asigurarea faptului că victimele nu sunt pedepsite pentru acte ilegale comise ca urmare directă a exploatării.
• Monitorizarea și reglementarea strictă a agențiilor de recrutare a muncii.
• Oferirea de consiliere juridică calificată victimelor care cooperează în procese.

ACȚIUNI PENALE

Codul Penal, prin articolele 210 și 211, incriminează traficul de persoane și de minori, prevăzând pedepse între 5 și 12 ani pentru victime adulte și între 7 și 15 ani pentru victime minore. În aprilie 2024, guvernul a înăsprit pedepsele și a eliminat posibilitatea suspendării.

În 2024 au fost:

• investigate 538 cazuri de trafic (436 exploatare sexuală, 66 muncă forțată, 36 alte forme),
• trimiși în judecată 289 suspecți,
• condamnați 161 traficanți, cu pedepse între 1 și 21 de ani.

DIICOT și DCCO au continuat să colaboreze cu parteneri europeni, inclusiv în 26 echipe comune de anchetă. Totuși, corupția și complicitatea oficialilor rămân probleme majore, cu 9 funcționari investigați în 2024 pentru implicare în trafic.

PROTECȚIE

• În 2024, autoritățile au identificat 600 de victime (449 exploatare sexuală, 96 muncă forțată, 30 alte forme), față de 428 în 2023. Dintre acestea, 332 au fost copii (55%).
• Serviciile de sprijin au inclus adăposturi guvernamentale (3 pentru adulți, 1 pentru copii, plus centre județene pentru persoane vulnerabile), consiliere psihologică și juridică. Totuși, finanțarea a fost insuficientă, multe servicii fiind susținute de ONG-uri.
• Copiii au rămas cei mai vulnerabili, fiind adesea plasați în instituții nespecializate. În plus, persistă probleme legate de complicitatea unor angajați ai instituțiilor de stat.

PREVENIRE


Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) a adoptat Strategia națională 2024–2028 și a derulat campanii de informare, inclusiv în diaspora. România a semnat și un parteneriat cu SUA pentru protecția copiilor împotriva traficului.

În 2024, bugetul estimat pentru combaterea traficului a fost de 128,2 milioane lei. Cu toate acestea, lipsa unei monitorizări clare a cheltuielilor și resursele limitate la nivel local rămân probleme.

PROFILUL TRAFICULUI ÎN ROMÂNIA

• România rămâne una dintre principalele țări-sursă de victime ale traficului în Europa.
• Victime: femei și fete exploatate sexual, copii din instituții, romi, persoane vulnerabile, migranți și refugiați.
• Exploatarea include prostituție forțată, muncă forțată în construcții, agricultură, hoteluri, cerșetorie și furturi.
• Traficanții români operează individual sau în grupuri mici, dar și în rețele internaționale.
• Se observă o creștere a exploatării prin manipulare emoțională și online, mai ales a minorilor.
• Corupția și lipsa de supraveghere din instituțiile de stat facilitează cazurile de exploatare.

Citește și:
CSM face precizări cu referire la Raportul Departamentului de stat al SUA! Ce transmit magistrații