Raport european România pariază pe gaz, deși UE riscă să rămână captivă combustibililor fosili

România este indicată, alături de Polonia și Germania, într-un raport european care avertizează că statele UE riscă să adâncească dependența continentului de gaz, în loc să folosească actuala criză a prețurilor la energie pentru accelerarea investițiilor în surse regenerabile, stocare și flexibilitate curată.

Raportul „Negustorii crizei”, publicat de organizația Beyond Fossil Fuels și citat de Euronews, susține că România se află printre țările în care prezența puternică a statului în sectorul petrolului și gazelor influențează direct deciziile de politică energetică, potrivit stiripesurse.ro.

În cazul României, raportul amintește că producătorul de gaze Romgaz este deținut în proporție de 70% de stat, iar statul are și o participație de 20,7% la OMV Petrom. Cele două companii dezvoltă împreună proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, evaluat la 4 miliarde de euro, despre care se estimează că va dubla producția de gaze a României până în 2027.

Un alt proiect românesc scos în evidență este centrala termoelectrică pe gaze de la Mintia, prezentată în raport drept viitoarea cea mai mare centrală pe gaz din Uniunea Europeană. Potrivit analizei citate, centrala ar urma să intre în funcțiune în cursul acestui an, deși ENTSO-E, organizația operatorilor europeni de transport al energiei electrice, estimează că până în 2035 o mare parte din capacitatea planificată pe gaz nu va mai fi viabilă economic.

Avertisment: Europa construiește noi centrale pe gaz în plină criză a prețurilor

Raportul vine în contextul în care prețurile gazelor naturale din Europa au crescut cu 60% de la începutul războiului împotriva Iranului, iar nivelurile de stocare sunt mai mici decât în ultimii ani: 46 de miliarde de metri cubi la finalul lunii februarie 2026, față de 60 de miliarde de metri cubi cu un an înainte.

În loc să reducă expunerea la combustibili fosili, guvernele din UE ar pregăti noi centrale electrice pe gaz cu o capacitate totală de aproape 60 GW, avertizează Beyond Fossil Fuels. Dacă ar fi construite, acestea ar consuma anual aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaz, echivalentul a 9% din importurile de gaze proiectate ale UE sau al consumului anual de gaze pentru 46,4 milioane de gospodării.„Construirea de noi centrale electrice pe gaz nu va proteja oamenii din Europa de viitoarele crize energetice; dimpotrivă, va adânci dependența noastră de importurile de combustibili fosili extrem de volatili, în timp ce companiile energetice vor profita”, afirmă Juliet Phillips, șefa campaniilor energetice la Beyond Fossil Fuels.

Raportul acuză o alianță între politicieni și companii energetice

Organizația susține că în mai multe state europene s-a format „o alianță puternică între politicieni și companii energetice”, care promovează gazul drept soluție de securitate energetică, deși, în realitate, ar menține gospodăriile și firmele expuse la noi șocuri de preț.

Germania este prezentată drept exemplul cel mai vizibil. Guvernul german intenționează să adauge până în 2031 o capacitate nouă de 12 GW, dintre care 10 GW ar urma să provină din centrale pe gaz pregătite pentru hidrogen. Deși planul este mai redus decât varianta inițială, care prevedea licitarea a 20 GW până în 2030, raportul arată că extinderea rămâne semnificativă.
Beyond Fossil Fuels critică și soluția „decarbonizării” centralelor pe gaz până în 2045, inclusiv prin captarea și stocarea carbonului, considerată de critici o tehnologie insuficient dovedită și nerentabilă.

Alternativele: baterii, rețele, contoare inteligente și flexibilitate curată

Raportul susține că securitatea energetică nu trebuie redusă la construcția de noi centrale pe gaz. În schimb, Europa ar trebui să investească accelerat în baterii, rețele, tarife dinamice la electricitate, răspuns la cerere și alte forme de flexibilitate curată.

Beatrice Petrovich, analist senior la think tank-ul Ember, afirmă că bateriile devin tot mai ieftine și mai rapide de construit decât centralele pe gaz pentru echilibrarea rețelei pe termen scurt. În Germania, capacitatea bateriilor ar urma să crească de la 2,5 GW în 2025 la peste 10 GW în următorii ani.

Raportul arată că un obstacol major rămâne lipsa infrastructurii digitale. În timp ce Franța, Italia, Spania și Suedia au o acoperire cu contoare inteligente de cel puțin 95%, în Germania, la finalul lunii septembrie 2025, doar puțin sub 4% dintre gospodării aveau astfel de sisteme.

Apel către liderii UE

Beyond Fossil Fuels cere liderilor UE să adopte un cadru pe termen lung pentru reducerea treptată a dependenței structurale de combustibili fosili. Organizația susține că măsurile actuale propuse de Comisia Europeană prin pachetul AccelerateEU nu sunt suficiente pentru a proteja gospodăriile și companiile de noi crize ale prețurilor la energie.