Propunere legislativă pentru sancționarea medicilor care răspândesc informații false în domeniul medical

O propunere legislativă recent depusă la Senat de parlamentari aparținând majorității guvernamentale vizează combaterea dezinformării medicale răspândite de medici. Inițiativa introduce dispoziții clare privind răspunderea disciplinară a medicilor care transmit public informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute la nivel național și internațional — fapte care pot pune în pericol sănătatea publică.

Proiectul prevede modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, iar necesitatea unei astfel de intervenții legislative este justificată, potrivit expunerii de motive, de „amploarea fenomenului dezinformării medicale”, care ar fi afectat grav încrederea populației în actul medical.

Propunerea se află la începutul parcursului său legislativ, urmând să fie supusă votului în Parlament, promulgării de către Președinte și publicării în Monitorul Oficial.

Conținutul modificărilor propuse

Obiectivul principal al inițiativei este sancționarea medicilor care răspândesc informații false, prin proceduri disciplinare rapide și sancțiuni proporționale gravității faptelor.

Astfel, articolul 450 alin. (1) din Legea 95/2006 ar urma să fie completat pentru a preciza expres că medicul răspunde disciplinar pentru răspândirea în spațiul public, prin orice mijloace, a unor informații false sau contrare dovezilor științifice recunoscute, atunci când acestea pot pune în pericol sănătatea publică.

De asemenea, articolul 455 ar urma să includă un nou alineat care stabilește sancțiunile pentru această abatere:

• La prima abatere, medicul poate primi interdicția de a exercita profesia sau anumite activități medicale pentru o perioadă de o lună până la un an;

• La a doua abatere, sancțiunea propusă este retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România (CMR), ceea ce echivalează practic cu pierdea dreptului de a profesa.

Argumentele inițiatorilor

Potrivit expunerii de motive, în ultimii ani s-a constatat o creștere alarmantă a cazurilor în care medici au folosit autoritatea profesională pentru a difuza informații eronate sau nevalidate științific privind vaccinarea, tratamentele sau bolile infecțioase.

Această conduită, se arată în document, a avut efecte directe asupra sănătății publice — de la scăderea ratei vaccinării și utilizarea unor tratamente ineficiente sau periculoase, până la diminuarea încrederii cetățenilor în sistemul medical.

„Fenomenul medicului antivaccinist”, afirmă inițiatorii, „a adus prejudicii considerabile actului medical și imaginii profesiei, depășind limitele deontologiei medicale”.

Situația epidemiologică invocată

Datele prezentate în susținerea proiectului arată că peste 77% dintre cazurile de rujeolă din Europa sunt înregistrate în România, în timp ce rata de acoperire vaccinală pentru rujeolă scade dramatic — în unele comunități, rapelul atinge doar 20%. Acest declin determină creșterea incidenței bolilor prevenibile și a spitalizărilor care ar fi putut fi evitate.

Cadrul deontologic existent

Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România prevede deja că respingerea publică a unor mijloace de diagnostic, tratament sau profilaxie recunoscute de comunitatea științifică, precum și promovarea unor tratamente nefundamentate științific, reprezintă fapte nedeontologice.

Noua propunere legislativă vine astfel să transpună în lege aceste principii etice, oferind mecanisme clare de sancționare și consolidând responsabilitatea profesională a medicilor în spațiul public.