Proiectul care pedepsește femicidul la fel ca omorul calificat, adoptat de Senat. Închisoare pe viață pentru crimele motivate de gen

Senatul României a adoptat luni, 2 februarie 2026, cu o majoritate covârșitoare, proiectul de lege care definește pentru prima dată conceptul de „femicid” în legislația națională. Noua reglementare propune pedepse similare cu cele pentru omorul calificat — între 15 și 25 de ani de închisoare sau detenție pe viață — transmițând un mesaj ferm: uciderea unei femei pe motive de gen nu este un simplu omor, ci o formă extremă de teroare socială.

Definiția juridică a femicidului: O premieră în România

Până acum, crimele împotriva femeilor comise de parteneri sau membri ai familiei erau judecate sub incidența omorului sau a violenței domestice. Noul proiect (L509/2025) definește clar femicidul ca fiind:

„Uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte.”

Proiectul clasifică femicidul în trei categorii esențiale:

• Femicid intim: comis de partener sau foști parteneri.

• Femicid non-intim: comis din motive de ură, discriminare sau exploatare sexuală.

• Femicid indirect: moartea survenită după abuzuri continue sau sinuciderea victimei ca urmare a violenței repetate.

Pedepse de maximă severitate și anchete din oficiu

Cea mai importantă modificare vizează regimul sancțiunilor. Femicidul va fi pedepsit la fel ca omorul calificat, autorii riscând:

• Închisoare de la 15 la 25 de ani.

• Detenție pe viață (în cazurile de o cruzime deosebită sau recidivă).

Mai mult, legea elimină unul dintre cele mai mari obstacole în calea justiției: acțiunea penală va putea fi declanșată din oficiu. Acest lucru înseamnă că procurorii pot ancheta agresorii chiar dacă victima, de frică sau sub presiune, nu depune plângere sau și-o retrage.

Protecție pentru „orfanii femicidului” și educație în școli

Proiectul nu se limitează doar la pedepsirea agresorului, ci vizează și victimele colaterale:

• Victime directe: Copiii rămași orfani în urma femicidului sunt recunoscuți oficial ca victime directe, beneficiind de măsuri de ocrotire imediată din partea statului.

• Prevenție prin educație: În programa școlară vor fi introduse teme obligatorii privind egalitatea de gen, etica relațiilor non-violente și combaterea discriminării.

Cifrele unei tragedii naționale

Statisticile invocate de inițiatori sunt alarmante. În anul 2025, în România:

• 60 de femei au fost ucise în contexte de violență domestică sau motive de gen.

• În medie, la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie.

• Cel puțin 14 femei sunt agresate în fiecare oră, conform datelor Ministerului Justiției.

Dezbaterea politică: Între „eșec instituțional” și „suprareglementare”

Votul din Senat a fost aproape unanim (97 pentru, 1 contra, 7 abțineri), dar nu lipsit de controverse.

• Alina Gorghiu (PNL): „Femeile nu mor în România pentru că nu avem legi, mor pentru că aceste legi nu sunt aplicate. Femicidul este previzibil și prevenibil.”

• Critici: Reprezentanții AUR și POT au susținut că proiectul reprezintă o „suprareglementare”, argumentând că omorul calificat acoperea deja aceste fapte, însă au votat parțial pentru, invocând principiile creștine de protejare a familiei.

Ce urmează? Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care este for decizional. Dacă va fi adoptat, legea va fi trimisă președintelui Nicușor Dan pentru promulgare și va intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.