Pachet de măsuri pentru relansarea economiei. Guvernul susține investițiile de peste un miliard de lei. Ce proiecte au fost aprobate în ședința de azi

În ședința din 5 februarie 2026, Guvernul României a adoptat o serie de acte normative. Principalul pilon al ședinței l-a reprezentat proiectul de lege pentru relansarea economică, care introduce facilități fără precedent pentru investițiile strategice. 

Pe lângă stimulentele economice, Executivul a aprobat măsuri de protecție a angajaților din sectoarele strategice.  




Actele normative adoptate în ședința Guvernului României din 5 februarie 2026
 

1. PROIECTE ÎN ANALIZĂ

1. PROIECT DE LEGE privind instituirea unor măsuri de relansare economică, creștere a investițiilor productive și a competitivității, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar – (PRIMĂ LECTURĂ)

Principale măsuri propuse în proiectul de act normativ vizează:

1. Susținerea investițiilor strategice

• Se instituie cadrul legal pentru acordarea de granturi, credite fiscale, garanții de stat, bonificații de dobândă și aport la capital pentru proiecte de investiții cu o valoare de minimum 1 miliard de lei.
• Investițiile strategice trebuie să genereze un efect multiplicator în economie și să contribuie la dezvoltarea regională, creșterea competitivității, inovare sau crearea de locuri de muncă înalt calificate.
• Întreprinderile beneficiare trebuie să mențină investiția pentru o perioadă de cel puțin 5 ani de la data finalizării acesteia.
• Pentru a fi eligibile, întreprinderile nou-înființate trebuie să dețină un capital social subscris și vărsat de minimum 25 milioane lei, iar cele în activitate trebuie să prezinte o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de minimum 50 milioane lei și active de cel puțin 50 milioane lei.

2. Susținerea dezvoltării unor sectoare prioritare

• Proiectul de Lege prevede crearea unor scheme de ajutor de stat exceptate de la notificarea europeană pentru obiective precum: stimularea investițiilor în industria prelucrătoare cu deficit comercial (minim 50 milioane lei) și valorificarea resurselor minerale critice sau tehnologii „zero net” (minim 75 milioane lei).
• Sunt vizate investițiile în cercetare și dezvoltare de tehnologii înalte (între 5 și 50 milioane lei), industria de apărare (minim 10 milioane lei) și convergența regională (între 7 și 50 milioane lei).
• Formele de susținere includ granturi, credite fiscale pe 7 ani și deduceri suplimentare de 200% pentru cheltuielile cu activele corporale și necorporale în sectorul cercetării.
• Bugetele alocate sunt semnificative, atingând 1,05 miliarde euro pentru principalele scheme de investiții în industria prelucrătoare și tehnologii strategice.

3. Instrumente financiare prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID)

• BID S.A. este autorizată să implementeze scheme de finanțare și garantare în numele statului, atât în condiții de piață, cât și ca măsuri de ajutor de stat, pentru susținerea autorităților locale și a companiilor private de toate dimensiunile.
• BID poate participa la înființarea de vehicule investiționale și fonduri de investiții alături de instituții financiare internaționale pentru susținerea inovației și a companiilor cu creștere rapidă.
• Pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor va transfera suma de 1 miliard de lei către BID în vederea implementării acestor instrumente financiare.

4. Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii private

• Administratorii fondurilor de pensii administrate privat pot investi în active private de capital (acțiuni sau titluri de participare) într-un procent de până la 1% din totalul activelor.
• Acest plafon poate fi majorat până la 5% în situațiile în care statul român sau BID dețin participații în respectivele entități sau dacă fondurile sunt finanțate prin PNRR.

5. Reforme fiscale și stimulente pentru mediul de afaceri

• Credit fiscal pentru cercetare-dezvoltare: Contribuabilii pot beneficia de un credit fiscal reprezentând 10% din cheltuielile eligibile pentru activități de cercetare-dezvoltare, deductibil din impozitul pe profit sau impozitul minim pe cifra de afaceri. Eventuala diferență neacoperită poate fi compensată cu alte obligații fiscale sau restituită în termen de 4 ani;
• Pentru activele noi (echipamente tehnologice, mașini, animale și plantații) achiziționate în cursul anului 2026, se poate aplica o metodă de amortizare prin care, în primul an de utilizare, deducerea nu poate depăși 65% din valoarea fiscală;
• Plafon TVA la încasare: Limita pentru aplicarea sistemului TVA la încasare crește la 5.000.000 lei pentru perioada martie - decembrie 2026 și la 5.500.000 lei începând cu 1 ianuarie 2027;
• Bonificații fiscale: Se acordă o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual și din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2025, condiționată de conformarea voluntară la plată și depunerea la termen a tuturor declarațiilor.
• Regimul microîntreprinderilor: Se îmbunătățesc condițiile de încadrare, inclusiv prin excluderea veniturilor din transferul anumitor mijloace fixe din calculul plafonului de 100.000 euro.

6. Stimulente pentru investiții pe piața de capital și pensii private

• Se introduce un stimulent fiscal pentru listarea la bursă, constând în deducerea suplimentară de 50% a cheltuielilor aferente procesului de admitere și menținere la tranzacționare în primul an.
• Persoanele fizice beneficiază de deducerea sumelor plătite pentru dobândirea de acțiuni, obligațiuni sau titluri de participare la ETF-uri, în limita a 400 euro anual.
• Se mențin și se clarifică facilitățile pentru contribuțiile la fonduri de pensii facultative, ocupaționale și produse paneuropene (PEPP) în limita a 400 euro anual.

7. Instrumente financiare pentru export și internaționalizare

• Ministerul Finanțelor este autorizat să transfere până la 1 miliard de lei către Exim Banca Românească S.A. pentru susținerea creditelor la export, a tranzacțiilor internaționale și a investițiilor românești în străinătate.

8. Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor PPP

• Se instituie „Programul 2026-2028 - Facilitatea Națională pentru pregătirea proiectelor și asistență tehnică pentru parteneriate publice private (PPP)”;
• Programul are o alocare totală de până la 25 milioane euro pentru pregătirea și lansarea marilor proiecte de investiții publice și public-private;
• Se înființează Comitetul interministerial privind proiecte în parteneriat public-privat (CI3P) pentru coordonarea politicilor și monitorizarea implementării acestor proiecte.

În ceea ce privește impactul economic al pachetului de relansare, se urmărește:

1. Efect multiplicator în economie

• Proiectele de investiții strategice, cu valori de peste 1 miliard lei, vor genera lanțuri de furnizare și distribuție, stimulând activitatea economică în industrii conexe și consolidând poziția României pe piața europeană și internațională.
• Investițiile vor atrage capital privat și vor mobiliza resurse interne, reducând dependența de finanțare externă și crescând reziliența economică.

2. Crearea de locuri de muncă și dezvoltare regională

• Se estimează crearea de mii de locuri de muncă înalt calificate, atât direct în proiectele finanțate, cât și indirect, prin efectul de antrenare asupra furnizorilor și prestatorilor de servicii.
• Dezvoltarea regională va fi susținută prin prioritizarea investițiilor în zone cu potențial de creștere, reducând disparitățile teritoriale și stimulând coeziunea socială.

3. Creșterea veniturilor bugetare

• Implementarea proiectelor strategice va genera venituri suplimentare la bugetul de stat și la bugetele locale, prin taxe, impozite și contribuții sociale aferente noilor activități economice.
• Modernizarea fiscală și stimulentele pentru conformare voluntară vor reduce evaziunea și vor crește gradul de colectare a veniturilor publice.

4. Reducerea deficitului comercial și creșterea exporturilor

• Schemele de ajutor de stat pentru sectoarele cu deficit comercial vor stimula producția internă, substituind importurile și crescând capacitatea de export a companiilor românești.
• Fondurile suplimentare pentru Exim Banca Românească vor facilita accesul la piețe externe, susținând internaționalizarea și competitivitatea exportatorilor români.

5. Stimularea inovării, digitalizării și tranziției verzi

• Granturile și creditele fiscale pentru cercetare-dezvoltare vor accelera adoptarea tehnologiilor avansate, digitalizarea proceselor și dezvoltarea de produse inovatoare.
• Investițiile în tehnologii „zero net” și eficiență energetică vor contribui la atingerea țintelor de decarbonizare și la creșterea sustenabilității economiei.

6. Îmbunătățirea lichidității și predictibilității pentru IMM-uri

• Majorarea plafonului pentru TVA la încasare va facilita cash-flow-ul operatorilor economici, reducând riscul de neîncasare și blocajele financiare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii
• Bonificațiile fiscale și facilitățile pentru microîntreprinderi vor reduce costurile administrative și vor încuraja conformarea voluntară.

7. Consolidarea pieței de capital și a fondurilor de pensii

• Extinderea cadrului investițional pentru fondurile de pensii va canaliza resurse semnificative către economia reală, susținând proiecte productive pe termen lung.
• Deducerile pentru investiții pe piața de capital vor crește gradul de educație financiară și vor diversifica sursele de finanțare pentru companii.

8. Impact bugetar și sustenabilitate

Măsurile sunt concepute pentru a asigura sustenabilitatea fiscală pe termen mediu și lung, cu efecte pozitive asupra stabilității macroeconomice.
 

Conferința de presă susținută de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu: https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-sustinut-la-finalul-edintei-de-guvern-de-ministrul-finantelor-alexandru-nazare-i-de-purtatorul-de-cuvant-al-guvernului-ioana-dogioiu
 
 

2. PROIECT DE ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea si completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale (PRIMĂ LECTURĂ)

Actul normativ propune modificarea legii care reglementează Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (FGPCS) în vederea consolidării protecției sociale a salariaților din cadrul operatorilor economici de interes strategic și a adaptării cadrului legislativ la realitățile economice actuale. Astfel, plata creanțelor salariale din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (FGPCS) se va putea realiza și pentru angajații operatorilor economici împotriva cărora s-a deschis procedura de concordat preventiv.
Astfel, se va extinde plafonul maxim al creanțelor salariale garantate – prin introducerea posibilității ca, în cazul operatorilor economici de interes strategic, suma totală suportată din Fondul de garantare să poată depăși limita a 5 salarii medii brute pe economie, fără a depăși 12 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat.
De asemenea, se definește cadrul general de identificare a operatorilor economici de interes strategic și se atribuie competențe fiecărui minister de resort de a stabili și aplica propriile criterii sectoriale, obiective și transparente, pentru identificarea operatorilor economici de interes strategic, în funcție de specificul domeniului gestionat.

Operatorii economici de interes strategic vor fi stabiliți prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de transport și cu avizul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Se va extinde perioada pentru care pot fi solicitate creanțele salariale, de până la 12 luni consecutive anterioare depunerii cererii, pentru salariații operatoriilor economici de interes strategic. Totodată, se instituie obligația angajatorilor de interes strategic de a plăti o dobândă la nivelul pieței pentru sumele suportate din Fondul de garantare peste contribuțiile proprii, în momentul restituirii acestora.
Actul normativ prevede ca, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, Guvernul să modifice, în mod corespunzător, Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.
 

2. PROIECTE DE LEGI

1. PROIECT DE LEGE privind protecţia împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acţiuni de mobilizare publică

Proiectul de lege aprobat de Guvern asigură transpunerea în dreptul național a prevederilor Directivei (UE) 2024/1069 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 aprilie 2024 privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică („acțiuni strategice în justiție împotriva mobilizării publice”), care instituie standarde minime, aplicabile cauzelor civile cu implicații transfrontaliere, precum și extinderea acestora la cauzele interne, în acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene din 27 aprilie 2022 privind protecția jurnaliștilor şi a apărătorilor drepturilor omului implicați în acțiuni de mobilizare publică.
Noile prevederi cuprinse în proiect urmăresc să protejeze drepturi fundamentale, precum dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică, oferind protecție persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public (cum ar fi jurnaliști de investigație, organizații mass-media sau apărători ai drepturilor omului) împotriva procedurilor judiciare inițiate împotriva lor pentru a-i descuraja să participe la astfel de acțiuni.
De asemenea, proiectul vizează eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a proceselor civile, în vederea asigurării accesului real și efectiv la justiție, precum și a echilibrului just între drepturile procesuale ale părților.
În acest scop, sunt prevăzute garanții procedurale împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive, între care: solicitarea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate și asigurarea plății de despăgubiri pentru repararea prejudiciului potențial cauzat prin introducerea cererii de chemare în judecată; respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate; acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit; aplicarea de sancțiuni.
Combaterea practicilor SLAPP va avea ca impact descurajarea folosirii instrumentelor procesuale în scopul multiplicării, prelungirii și creșterii costurilor litigiilor civile îndreptate împotriva persoanelor fizice și juridice care se angajează în dezbateri pe teme de interes public, având ca efect degrevarea instanțelor și reducerea cheltuielilor judiciare.
Proiectul de lege va fi transmis spre dezbatere și adoptare Parlamentului.

 

3. HOTĂRÂRI DE GUVERN

1. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025

Producătorii agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025 vor putea beneficia o schemă de sprijin financiar de urgență, potrivit Hotărârii aprobate de Guvern.
Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cereri de plată pe suprafață pentru anul 2025, pentru plantațiile pomicole pe rod, în termenul limită de depunere.
Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.
Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare.
Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11,5 milioane de euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.
Comunicatul Ministerului Agriculturii și Dezvoltare Rurale: https://www.madr.ro/comunicare/madr-acorda-sprijin-de-urgenta-pomicultorilor-afectati-de-fenomene-climatice-extreme.html
 

2. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, ca urmare a reevaluării, precum şi pentru trecerea unor construcţii aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - Direcţia Generală de Poliție a Municipiului Bucureşti din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

3. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne- U.M. 0901 Botoşani, ca urmare a finalizării unui obiectiv de investiţii şi a reevaluării, precum şi trecerea unei construcţii din acest imobil din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia, în vederea scoaterii din funcţiune, casării şi valorificării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

4. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea valorii de inventar a unui imobil aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne - U.M. 0451 Deva (Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara), ca urmare a reevaluării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

5. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unui bun imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în administrarea Ministerului Finanţelor, precum şi modificarea Anexei nr. 9 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

6. HOTĂRÂRE DE GUVERN a Guvernului privind modificarea valorii de inventar a unui bun aflat în domeniul public al statului şi în administrarea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Dolj

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

7. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind transmiterea unor părţi de imobile, din domeniul privat al statului şi din administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în vederea realizării de către Metrorex S.A. a obiectivului de investiţii "Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni (Magistrala 6. 1Mai - Otopeni)", precum și pentru modificarea unor acte normative

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

8. HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea menţinerii valabilităţii unor acorduri de concesiune a unor perimetre de dezvoltare - exploatare şi exploatare petrolieră încheiate între Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (fosta Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) şi Societatea Naţională a Petrolului "Petrom" S.A. Bucureşti, ca urmare a schimbării structurii acţionariatului cu drept de control asupra actualului titular al acordurilor de concesiune, Societatea Dacian Petroleum S.A

Prin acest act normativ Guvernul a aprobat menținerea valabilității unui număr de 33 de acorduri de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare petrolieră și a unui număr de 7 acorduri de concesiune a unor perimetre de exploatare petrolieră, încheiate între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și Societatea Națională a Petrolului ”Petrom” S.A., ca urmare a schimbării structurii acționariatului cu drept de control asupra actualului titular de concesiune, Societatea Dacian Petroleum S.A.
În condițiile intrării în vigoare a OUG 81/2024 pentru înființarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, această autoritate a preluat atribuțiile, bugetul, sursele de finanțare, arhiva, personalul, drepturile și obligațiile Agenției Naționale de Resurse Minerale. Prin Urmare, ARMPSG este reprezentantul statului în acordurile de concesiune pentru perimetrele de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră.
De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr. 1203/2021 s-a aprobat transferul drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate prin Acordul de concesiune de la Societatea OMV Petrom S.A către Societatea Dacian Petroleum SRL.
Totodată, a fost schimbat acționariatul societății, conform unei adresa înregistrată la ANRMPSG.
Având în vedere aceste argumente, a fost necesară aprobarea prezentei Hotărâri de Guvern pentru menținerea valabilității acordurilor de concesiune.
 

4. MEMORANDUMURI

1. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării ,,Protocolului de modificare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea, exploatarea, întreţinerea şi repararea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localităţile Ungheni (România) - Ungheni (Republica Moldova), semnat la Chişinău la 11 februarie 2022"

Actul normativ completează Acordul încheiat între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, referitor la podul rutier pentru râul Prut de la Ungheni, în sensul implementării unui sistem de control coordonat al persoanelor, mijloacelor de transport, mărfurilor și altor bunuri în punctul de control amplasat pe teritoriul României, la trecerea frontierei de stat de la Ungheni.
Guvernul României va asigura finanțarea pentru construcția punctului comun de trecere a frontierei amplasat pe teritoriul României.

2. MEMORANDUM cu tema: Aprobarea majorării numărului de persoane din cadrul Ministerului Culturii care se deplasează la târgurile internaţionale de carte, în anul 2026, conform art. IV alin. (4) din OUG nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative

Guvernul a aprobat majorarea numărului de persoane care pot face parte din delegațiile care vor reprezenta România la târgurile internaționale de carte.
Potrivit memorandumului aprobat, pentru o reprezentare eficientă și în limitele bugetului, delegațiile vor fi formate din maximum cinci consilieri de specialitate și un conducător auto.
Măsura este necesară pentru a acoperi toate activitățile complexe pe care le implică participarea la târgurile internaționale de carte, respectiv transportul cărților și materialelor promoționale, amenajarea standului, permanența la stand, organizarea și desfășurarea evenimentelor culturale, unele desfășurându-se simultan în locații diferite.
România va participa în 2026 la târgurile internaționale de carte de la Cairo (21 ianuarie – 3 februarie, invitat de onoare), Leipzig (19–22 martie), Bologna (13–16 aprilie), Salonic (7–10 mai), Praga (14–17 mai, țară-focus), Budapesta (octombrie), Frankfurt (7–11 octombrie), Belgrad (octombrie), Istanbul (octombrie./noiembrie), Bratislava (noiembrie) și Sofia (decembrie).
Participarea sprijină autorii și traducătorii prin burse și finanțări externe, facilitând medieri și promovarea creației lor.
Persoanele desemnate de Minister Culturii organizează evenimente la stand, asigură buna desfășurare a participării invitaților, mențin relațiile cu partenerii străini și furnizează informații despre literatura română, ultimele apariții, traduceri și materiale promoționale. Lista scriitorilor invitați se stabilește prin consultări cu Uniunea Scriitorilor din România și alte organizații culturale, ținând cont de notorietate, titluri noi și reacțiile criticii și publicului.
Potrivit OUG nr. 26/2012, delegațiile pentru deplasările în străinătate pot fi formate din maximum două persoane, iar majorarea acestui număr este permisă doar printr-o propunere justificată și aprobare expresă a Guvernului (prim-ministru sau viceprim-ministru).
 

5. NOTE

1. NOTĂ privind stadiul de ducere la îndeplinire a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor publice din domeniile educaţie şi sănătate, pentru anul 2024, primul an de implementare

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Guvernul României și-a asumat realizarea sistematică a analizei cheltuielilor publice, includerea rezultatelor analizelor de cheltuieli în proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite analizați, precum și implementarea metodologiei de planificare strategică, de elaborare și execuție a programelor bugetare, care să includă recomandările rezultate în urma analizelor de cheltuieli.
Cadrul legal în vigoare prevede faptul că Ministerul Finanțelor urmărește stadiul de ducere la îndeplinire a măsurilor de eficientizare aprobate de Guvern și informează Guvernul. În acest sens a fost realizată nota de informare privind stadiul de ducere la îndeplinire a măsurilor de eficientizare a cheltuielilor publice aprobate de Guvern în domeniile educație și sănătate, respectiv modul în care acestea au fost implementate în programele bugetare ale Ministerelor Educației și Cercetării, respectiv Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
Nota de informare este realizată pe baza datelor puse la dispoziție de către instituțiile menționate (MEC, MS și CNAS).

2. NOTĂ cu privire la Lista priorităţilor legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară parlamentară a anului 2026

Guvernul a luat act de această notă.
 

6. INFORMĂRI

1. INFORMARE referitoare la ordonanțele emise in temeiul Legii nr.244/2025 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe

Guvernul a luat act de această informare.
 

7. PUNCTE DE VEDERE

1. PUNCT DE VEDERE cu privire la 15 iniţiative legislative

Punctele de vedere au fost aprobate.