Decizie controversată a Guvernului Alocările pentru datoriile către furnizorii de energie, tăiate la jumătate la rectificarea bugetară. Avertisment dur al CES privind riscul scumpirilor

Guvernul a decis să reducă drastic fondurile destinate achitării datoriilor către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, în contextul creșterii prețurilor la energie și al restanțelor de miliarde de lei acumulate de stat în urma schemelor de plafonare și compensare.

Prin rectificarea bugetară adoptată vineri, 30 octombrie, Executivul a redus la jumătate alocarea pentru decontări prevăzută în bugetul Ministerului Energiei, de la 2 miliarde la 1 miliard de lei, și a abrogat prevederea prin care alte 1,75 miliarde de lei erau rezervate în bugetul Ministerului Muncii pentru același mecanism. Măsurile au fost adoptate în ciuda avertismentelor explicite ale Consiliului Economic și Social (CES), care a cerut nu doar păstrarea sumelor stabilite în luna martie, ci și suplimentarea acestora pentru plata obligațiilor restante, potrivit stiripesurse.ro.

Cele două avize emise de CES în 30 octombrie atrag atenția asupra riscurilor generate de amânarea plăților către furnizori, inclusiv creșterea costurilor de finanțare, diminuarea lichidităților și posibile consecințe asupra prețurilor finale suportate de consumatori.

Potrivit estimărilor reprezentanților industriei energetice, statul are în continuare de achitat peste 5 miliarde de lei pentru compensațiile aferente fostelor scheme de plafonare. În cursul lunii octombrie, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a indicat inclusiv un sold istoric al restanțelor de aproximativ 6 miliarde de lei.

Banii promiși prin bugetul din martie, reduși prin rectificarea din octombrie

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2026, nr. 43/2026, publicată în Monitorul Oficial la 27 martie, Parlamentul a stabilit alocări speciale pentru plata sumelor datorate furnizorilor care au aplicat schemele de sprijin pentru consumatorii de energie electrică și gaze naturale.

Astfel, articolul 39 prevedea două alocări distincte:

• 2 miliarde de lei în bugetul Ministerului Energiei, destinate în principal decontărilor aferente consumatorilor noncasnici;

• 1,75 miliarde de lei în bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, destinate în principal decontărilor aferente consumatorilor casnici.

În total, 3,75 miliarde de lei erau rezervate pentru achitarea obligațiilor rezultate din aplicarea OUG nr. 27/2022 și OUG nr. 6/2025, care au reglementat schemele de sprijin privind prețurile energiei. Sumele erau deja considerate insuficiente de reprezentanții furnizorilor, care solicitau încă din martie o alocare de aproximativ 6 miliarde de lei, corespunzătoare restanțelor estimate la momentul respectiv.

Cu toate acestea, în loc să suplimenteze fondurile, Guvernul a decis diminuarea alocărilor. Prin articolul 20 punctele 4 și 5 din OUG nr. 41/2026, adoptată la 30 octombrie și publicată în Monitorul Oficial nr. 911, Executivul a abrogat alineatul care rezerva 1,75 miliarde de lei Ministerului Muncii și a modificat alineatul referitor la Ministerul Energiei, reducând de la 2 miliarde la 1 miliard de lei suma destinată decontărilor.

Este vorba despre modificarea alocărilor bugetare speciale pentru plata compensațiilor, nu despre reducerea la jumătate a întregului buget al Ministerului Energiei. De asemenea, abrogarea prevederii de la Ministerul Muncii nu anulează plățile deja efectuate, ci elimină rezervarea distinctă a fondurilor în forma stabilită inițial prin legea bugetului.

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor, în primele nouă luni ale anului statul achitase furnizorilor aproximativ 1,5 miliarde de lei, iar plățile efectuate și în octombrie ar fi ridicat totalul la circa 1,8 miliarde de lei.

CES a cerut explicit Guvernului să renunțe la tăierea fondurilor

În avizul nr. 7101 din 30 octombrie 2026, Consiliul Economic și Social a analizat exact cele două modificări introduse prin rectificare și a solicitat eliminarea lor.

„Considerăm că este necesară menținerea și suplimentarea alocărilor bugetare destinate decontării schemelor de sprijin pentru energie electrică și gaze naturale”, se arată în document.

CES atrage atenția că, deși statul are deja restanțe importante către furnizorii care au suportat costurile plafonării prețurilor, diminuarea fondurilor disponibile poate agrava situația financiară a companiilor.

„În acest context, apreciem că este imperios necesară menținerea și suplimentarea alocărilor bugetare pentru plata cererilor de decontare depuse de furnizori, aferente măsurilor de sprijin aplicate clienților finali de energie electrică și gaze naturale”, se precizează în aviz.

Mai mult, instituția solicită ca bugetul să permită plata integrală, în cursul anului 2026, a cererilor depuse de furnizori, inclusiv a sumelor validate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) și neachitate până în prezent. În ciuda acestor observații, compararea avizului cu forma publicată în Monitorul Oficial arată că Guvernul a păstrat ambele modificări contestate de CES.

Avertismentul CES: Statul își amână propriile datorii și generează costuri suplimentare

Unul dintre cele mai importante pasaje ale avizului se referă la natura sumelor datorate furnizorilor. CES subliniază că nu este vorba despre solicitări pentru cheltuieli suplimentare sau despre noi forme de sprijin pentru companii, ci despre obligații rezultate din legislația adoptată anterior de stat.

„Asigurarea fondurilor necesare decontării reprezintă o condiție importantă pentru menținerea lichidității furnizorilor. Întârzierile la plată determină creșterea necesarului de finanțare, majorarea costurilor financiare și limitarea resurselor disponibile pentru achiziția de energie electrică și gaze naturale. Menționăm că aceste sume nu reprezintă cheltuieli noi, ci obligații de plată deja asumate de stat față de furnizori, a căror amânare generează costuri suplimentare pentru operatorii economici”, avertizează CES.

În perioada plafonării, furnizorii au fost obligați să factureze populației și companiilor energia la prețurile stabilite de stat, urmând să recupereze ulterior diferențele prin decontări de la buget. Întârzierile repetate au făcut ca furnizorii să finanțeze din resurse proprii sau din împrumuturi bancare o parte semnificativă a acestor costuri. În loc să primească banii în termene previzibile, companiile au acumulat creanțe asupra statului, unele vechi de aproximativ doi ani.

Problema apare într-un moment în care prețurile energiei au reintrat pe o traiectorie ascendentă. În toamna anului 2026, mai mulți furnizori au anunțat majorări ale ofertelor pentru contractele noi sau pentru cele ajunse la termen. Hidroelectrica, de exemplu, a majorat din octombrie prețul energiei active pentru aceste categorii de clienți cu aproximativ 13%.

CES avertizează astfel asupra unui risc suplimentar pentru piața de energie: dificultățile financiare ale furnizorilor pot limita resursele disponibile pentru achizițiile de energie și pot amplifica presiunile asupra costurilor.

A doua ordonanță, un nou avertisment: Furnizorii cer majorarea avansurilor la 75%

Observații pe aceeași temă apar și în avizul nr. 7103 din 30 octombrie, referitor la așa-numita „ordonanță-trenuleț”, privind sprijinul pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece 2026-2027 și alte măsuri fiscal-bugetare.

Deși a acordat și acestui proiect un aviz favorabil, CES a propus modificări legislative pentru accelerarea decontărilor către furnizori. Concret, instituția a solicitat majorarea de la 60% la 75% a avansului care poate fi plătit din valoarea cererilor de decontare, înainte de finalizarea tuturor verificărilor și regularizărilor.

„Necesitatea majorării avansului de la 60% la 75% rezultă din volumul semnificativ al cererilor de decontare aflate în analiză și din întârzierile acumulate în plata obligațiilor statului către furnizorii de energie electrică și gaze naturale”, se arată în document.

CES a transmis Guvernului și propuneri concrete de modificare a OUG nr. 27/2022, OUG nr. 6/2025 și Legii nr. 179/2026, inclusiv un mecanism prin care furnizorii să poată solicita diferențele de avans pentru cererile depuse anterior datei de 1 noiembrie 2026. Instituția arată că majorarea avansurilor, însoțită de alocarea efectivă a fondurilor necesare, ar putea reduce presiunile asupra lichidităților companiilor, diminua costurile de finanțare, susține achizițiile de energie în condiții competitive și limita riscul creșterii prețurilor finale.

Datorii de peste 5 miliarde de lei. Ministerul Finanțelor nu garantează achitarea lor

Dimensiunea problemei a fost recunoscută public și de reprezentanții sectorului energetic. La 13 octombrie, Daniela Dărăban, directorul executiv al Federației ACUE, declara că statul acumulase o datorie istorică estimată la aproximativ 6 miliarde de lei, pentru care furnizorii suportă de circa doi ani costuri de finanțare.

Ulterior, în cadrul unei conferințe din 27 octombrie, reprezentanta furnizorilor a vorbit despre o datorie de cel puțin 5 miliarde de lei, fără un calendar clar de achitare.

La același eveniment, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a admis că nu poate garanta plata integrală a obligațiilor nici în acest an, nici în anul următor, invocând constrângerile bugetare și problemele administrative ale mecanismului de decontare.

CES avertizează și asupra transportului feroviar și a unui proiect nuclear strategic

Avizul referitor la rectificarea bugetară nu se limitează la problema furnizorilor de energie. Consiliul Economic și Social cere și returnarea în regim de urgență a unei garanții de 10% către Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), pentru a nu periclita proiectul strategic ALFRED, destinat dezvoltării tehnologiei reactoarelor nucleare de generația a IV-a, răcite cu plumb lichid.

De asemenea, CES semnalează insuficiența alocărilor pentru compensarea transportului feroviar de călători. Potrivit avizului, rectificarea prevede rambursarea sumelor reținute inițial și o suplimentare de 100 de milioane de lei, în condițiile în care operatorii solicită aproximativ un miliard de lei suplimentar, pe fondul unor debite către CFR SA aferente Tarifului de Utilizare a Infrastructurii.

Instituția critică și timpul extrem de scurt acordat pentru examinarea proiectului de rectificare.

„Înțelegem necesitatea adoptării rapide a rectificării bugetare, cu toate acestea, intervalul disponibil nu a permis o analiză aprofundată a documentației și formularea unor observații fundamentate asupra tuturor modificărilor propuse”, arată CES.

Consiliul solicită ca viitoarele proiecte de rectificare să fie supuse consultării publice într-un termen adecvat.

Ambele avize au fost adoptate în ședința din 30 octombrie, aceeași zi în care Guvernul a aprobat ordonanțele. Deși avizele CES au caracter consultativ, iar Executivul nu este obligat să preia observațiile formulate, documentele arată că autoritățile au fost avertizate explicit asupra consecințelor reducerii fondurilor pentru decontările din energie.

PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.