Ministrul Economiei, Radu Miruță - „La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple“

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Miruță, a anunțat astăzi, 23 octombrie a.c., în cadrul unei conferințe de presă, primele măsuri luate după verificările efectuate la Societatea Națională a Sării (SALROM) și la alte companii aflate în portofoliul instituției. Concluziile au rezultat din rapoartele oficiale întocmite de Corpul de Control al Prim-ministrului și de Corpul de Control al a Ministerului, conform unui comunicat oficial. 

Potrivit ministrului Radu Miruță, Consiliul de Administrație al SALROM a fost demis, iar neregulile identificate au fost transmise Direcției Naționale Anticorupție (DNA). „

La Salrom au existat absolut toate dovezile că ceea ce s-a întâmplat în 2025 urma să se întâmple. În anii 2022 și 2023 au fost inundații în exact aceleași locuri din Salina Praid, iar în 2024, pe 18 aprilie, a mai fost o inundație parțială. Nu a fost luată absolut nicio măsură”, a declarat demnitarul.

Pierderile cauzate de inundația de la Salina Praid sunt de ordinul zecilor de milioane: mijloacele fixe blocate în salina complet inundată sunt evaluate la 48,3 milioane de lei, iar pierderile suplimentare la încă 17,2 milioane de lei.

Controalele au mai scos la iveală achiziții făcute „cu dedicație”. Procedurile erau modificate chiar cu o zi înainte de finalizare, astfel încât câștigătorul să fie cel dorit. Două combine miniere cumpărate pentru salinele de la Slănic și Vâlcea au costat 35 de milioane de lei, deși, potrivit ministrului, echipamente similare se vând pe piață cu aproximativ 250.000 de euro bucata.

„De asemenea, la Praid s-a cumpărat o combină care nu respecta regimul de lucru în salină, deși existau riscuri de explozie din cauza emanațiilor de gaz. Au fost notificați că nu e potrivită, dar tot au cumpărat-o. S-a lipit o etichetă pe ea că rezistă la astfel de condiții, fără să existe vreun certificat”, a spus ministrul Radu Miruță.

Alte nereguli privesc lipsa de acțiune în recuperarea prejudiciilor constatate de Curtea de Conturi, în valoare de 3,3 milioane de lei, dar și un contract de aproape 1 milion de lei pentru realizarea unui videoclip, încheiat și apoi anulat după trei luni. Firma câștigătoare cere totuși banii, invocând că începuse derularea contractului. 

„Un milion de lei pentru un filmuleț! Întâmplător, era și campanie electorală în perioada respectivă”, a adăugat ministrul.

Ministrul Radu Miruță a anunțat măsuri similare și la alte societăți din portofoliul instituției. La Fabrica de Pulberi Făgăraș, în perioada 2022–2025, compania cumpăra acid azotic cu 200 de euro, dar vindea produsul obținut cu doar 70 de euro. 

„Una dintre cele trei firme pe care le-am verificat este din România, avea un singur angajat, iar cifra de afaceri era exact diferența dintre 200 și 70, înmulțită cu tonele vândute”, a explicat Radu Miruță.Totodată, ministrul a subliniat că, în ciuda acestor fapte, conducerea fabricii a beneficiat, în luna mai a acestui an, de o creștere salarială de 12 ori mai mare. Administratorul special a fost eliberat din funcție, iar cazul a fost transmis la DNA.

În plus, toate cele 6 societăți verificate recent – IAR SA, IOR SA, Iprochim SA, Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului Minvest SA, Avioane Craiova, Şantierul Naval 2 Mai SA – au prezentat nereguli în procesul de numire a conducerilor. Potrivit ministrului, s-au folosit diverse artificii administrative pentru a ocoli verificările Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

„Am găsit conflicte de interese între cei care erau în comisiile de selecție și cei care urmau să fie selectați. Practic, superiorul își punea subordonatul direct în comisie, iar acesta îl selecta la rândul său pe superior. A fost selectat expertul care trebuia să confirme că exact persoana care l-a numit e cea potrivită. Este o formă de complicitate administrativă”, a precizat ministrul. În acest caz, dosarele au fost transmise către AMEPIP, către Parchet și către Agenția Națională pentru Integritate.

O altă instituție unde s-au descoperit nereguli este Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Ministrul Radu Miruță a explicat că mai mulți comisari au aplicat amenzi, dar procesele-verbale nu au fost înregistrate oficial, ceea ce a blocat recuperarea, de către statul român, a sumelor datorate.

„Pe 2024, pentru 205 procese-verbale în valoare de 1,8 milioane de lei, nu a fost transmis niciunul către autoritățile care fac executare. Nimeni nu știe să urmărească dacă acei bani mai sunt datorați. Pentru alte 1.413 procese-verbale s-a încasat jumătate din minim, chiar după expirarea termenului legal. Au fost, așadar, mai puțini cei «iertați» să plătească după expirarea termenului, dar mai mulți cei pentru care amenzile au fost anulate complet, din pix”, a explicat Miruță.

Prejudiciul total, din 2024 până în august 2025, este estimat la 15,6 milioane de lei.

„Am dispus un control amănunțit al Corpului de Control la ANPC, pentru a identifica persoanele responsabile și mecanismul prin care s-au produs aceste pierderi. Într-o perioadă în care ne străduim să colectăm mai mulți bani și să explicăm oamenilor de ce am fost nevoiți să creștem unele taxe, este inacceptabil ca instituțiile statului să blocheze colectarea”, a afirmat ministrul Radu Miruță.

Ministrul Radu Miruță a subliniat că toate aceste cazuri au fost transmise instituțiilor competente și că Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului va continua controalele în toate companiile din portofoliu. 

„Vom merge până la capăt cu toate aceste cazuri. Acolo unde legea a fost încălcată, vom cere răspunderea celor vinovați. În Ministerul pe care îl conduc nu există loc pentru complicitate, ci doar pentru responsabilitate și corectitudine”, a concluzionat demnitarul.

Citește și: 


Ministrul Economiei, Radu Miruță - „Conducerea SALROM a fost demisă“