Ministerul Muncii contestă decizia instanței Consultările pe Legea Salarizării continuă, în ciuda suspendării decise de Curtea de Apel

Ministerul Muncii a precizat că hotărârea Curții de Apel București (nr. 1282/2026) suspendă doar procedura formală de promovare a legii salarizării, nu și consultările tehnice cu partenerii sociali.

Instituția a subliniat că procesul a fost soluționat fără citarea lor, motiv pentru care vor formula recurs, menținând intenția de a fundamenta tehnic acest jalon PNRR pentru o viitoare inițiativă parlamentară.

Comunicatul de presă redat în integralitate al Ministerului Muncii,Familiei,Tineretului Și Solidarității Sociale:

„Precizări privind hotărârea Curții de Apel București referitoare la legea salarizării


Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) face o serie de precizări în legătură cu hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. 4655/2/2026. Cauza a fost soluționată în ziua înregistrării dosarului, fără citarea ministerului în calitate de pârât, ceea ce a făcut imposibilă prezentarea acestuia în fața instanței și exercitarea dreptului la apărare.

În acest context, precizăm că toate demersurile desfășurate în legătură cu viitoarea lege a salarizării, jalon important în PNRR, cu o penalitate de 770 milioane euro, au avut exclusiv scopul de a iniția un proces amplu de consultare cu toate părțile interesate: organizații sindicale, reprezentanți ai instituțiilor si autorităților publice de la nivel central si local si alți actori relevanți.

Având în vedere situația constituțională a Guvernului, aflat în exercitarea atribuțiilor cu competențe limitate, MMFTSS a avut în vedere elaborarea unui document realizat de specialiștii ministerului care să stea la baza unei inițiative parlamentare asumate de actorii politici pro-europeni și nu un proiect de lege care să urmeze toate etapele procedurale prevăzute de lege (procedura transparenței decizionale, comisii de dialog social, avizare interministerială și adoptarea în ședința de Guvern).

În exercitarea rolului său de coordonator al jalonului din PNRR privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, MMFTSS a urmărit asigurarea unui suport tehnic și metodologic bazat pe consultări cât mai ample, care să asigure o fundamentare solidă a viitoarei reforme și să poată fi pus la dispoziția partidelor politice și a membrilor Parlamentului României.

În cadrul procedurii parlamentare, în conformitate cu prevederile art. 74 din Constituția României, dreptul constituțional de inițiativă legislativă aparține senatorilor si deputaților, care pot decide dacă preiau această muncă de fundamentare și, respectiv, dacă susțin sau nu forma și conținutul în cadrul procedurii legislative parlamentare.

Suspendarea dispusă de instanță vizează procedura formală de inițiere, promovare si adoptare a proiectului de act normativ și nu exercitarea atribuțiilor legale ale ministerului în materia dialogului social.

Desfășurarea consultărilor cu partenerii sociali nu echivalează cu încălcarea măsurii dispuse de instanță, atât timp cât acestea nu sunt urmate de continuarea procedurilor de inițiere, promovare și adoptare a proiectului de lege.

Organizarea unor consultări, dezbateri tehnice sau întâlniri cu parteneri sociali reprezintă activități de analiză si fundamentare care nu modifică situația juridică avută în vedere de instanță și nu conduc, prin ele însele la promovarea unui proiect de lege inițiat, promovat și adoptat de Guvern.
În considerarea acestor argumente, apreciem că Hotărârea nr 1282/21.07.2026 nu împiedică Ministerul Muncii să și exercite prerogativele legale de desfășurare a activităților de dialog social, in condițiile în care nu există intenția de inițiere, promovare și adoptare unui proiect de act normativ, ci doar de fundamentare a dezbaterii partidelor politice sau a inițiativei membrilor Parlamentului.

Cu toate acestea, ministerul își rezervă dreptul să formuleze recurs in termen de 5 zile de la comunicare, având in vedere faptul că nu a fost respectată procedura de citare a pârâtului, având drept consecință imposibilitatea de a se prezenta la termenul de judecată și de a formula apărări în această cauză”.

 
PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
 
Citește și:
Victorie în instanță pentru SANITASCurtea de Apel a suspendat efectele proiectului legii salarizării