Klaus Iohannis, declarație de presă la Cotroceni „Consider că acest Summit NATO a fost o reușită și pentru România“

Președintele României, Klaus Iohannis, susține în aceste momente o declarație de presă, la Palatul Cotroceni, potrivit Administrației Prezidențiale, ca urmare a participării sale la Summitul NATO de la Londra.

Şeful statului a explicat că la 70 de ani, NATO „e puternică” şi „are un viitor bun”. Acesta a mai adăugat că una dintre preocupările viitoare ale Alianţei va fi spaţiul cosmic.

 „ Am participat ieri și alaltăieri, la Londra, la Summitul NATO și am văzut că, în media de la noi, aspectele de societate au fost bine reflectate. În această seară vreau să detaliez și câteva aspecte din discuțiile pe fond care s-au purtat acolo, la NATO.

În primul rând, NATO a ajuns la 70 de ani, lucru notabil și cred că este cu adevărat important să subliniem că această alianță, care este cea mai puternică alianță din toate timpurile, a rezistat foarte bine timp de 70 de ani. Și, pe bună dreptate, Premierul britanic Boris Johnson, la recepția dată seara, în Downing Street 10, în alocuțiune s-a întrebat retoric „oare ce face ca această alianță să fie așa de puternică” și răspunsul firesc a fost faptul că toate statele membre sunt democrații consolidate. Democrația și valorile democratice fac și Alianța NATO foarte puternică și, cum se spune, rezilientă.

Am avut discuții la întâlnirea propriu-zisă, la Summitul NATO, despre temele care s-au vehiculat, evident și în spațiul public, despre împărțirea corectă a obligațiilor, despre viitorul NATO și despre câteva probleme mai concrete. Și, foarte pe scurt, voi menționa aceste chestiuni, urmând ca, în măsura în care rămân lucruri neclare, să veniți cu întrebări.

În primul rând, așa-numitul burden sharing, deci împărțirea sarcinilor – toată lumea a înțeles între timp și a acceptat efectiv că este nevoie ca toată lumea să plătească mai mult pentru Apărare. Deci acea limită de 2% va fi atinsă de tot mai mulți aliați. Acest lucru a fost repede clarificat și nu a dus, contrar așteptărilor din spațiul public, la niciun fel de controverse. Deci, repet – niciun fel de controverse.

A doua chestiune, care, de asemenea, dăduse breaking news-uri și tot felul de speculații în spațiul public, au fost solicitările de a evalua strategia pe termen mediu și lung pentru NATO, o chestiune care, într-o formă destul de puternică, a fost solicitată la vremea respectivă, acum câteva săptămâni, și de Președintele Macron. Această chestiune a fost discutată și nici aici nu au apărut niciun fel de controverse. Dimpotrivă, cu toții am acceptat că NATO are nevoie de un proces de reflecție pentru a identifica o strategie foarte bună pentru viitorul NATO.

Trebuie să răspundem la întrebări de tipul: cine este inamicul nostru, unde sunt amenințările pentru NATO, cum trebuie să relaționeze NATO la noile puteri mondiale – de exemplu, cum se relaționează NATO cu China -, trebuie sau nu trebuie să schimbăm abordarea față de Rusia. Acest tip de întrebări au fost puse și vor duce, fără îndoială, la elaborarea unei strategii îmbunătățite.

În final, am decis, cu toții împreună, să solicităm Secretarului General NATO, domnul Stoltenberg, să elaboreze liniile directoare ale unui proces de reflecție, care în final va duce la o strategie, care va fi, la rândul ei, discutată.

Aceste chestiuni au fost foarte mult speculate și, în finalul întâlnirii de ieri, pot să spun că – unu – NATO a împlinit 70 de ani, doi – NATO este unită, trei – NATO este puternică și NATO are un viitor foarte bun.

Câteva chestiuni punctuale aș mai sublinia. Una poate surprinzătoare, poate nu, dar am decis împreună că și spațiul cosmic va face parte din preocupările NATO pentru securitatea aliaților. Este, evident, o nouă parte pentru NATO.

De asemenea, foarte important, au fost discutate chestiuni, și eu le-am readus în atenție, chestiuni legate de spațiul Mării Negre, dar și planuri de intervenție pentru Flancul Estic.

Toate acestea, evident, de mare interes pentru noi și consider, ca atare, că acest Summit NATO nu a fost doar o reușită pentru alianță, pentru NATO, ci acest Summit a fost și o reușită pentru noi, pentru România, și că noi ne-am atins obiectivele cu care am mers acolo.
 “ a declarat Klaus Iohannis.

Președintele a vorbit și despre mutarea Ambasadei României. 

„Eu nu mi-am schimbat abordarea, dar pot să o repet. Fără îndoială este o temă în continuare interesantă. Eu am susținut din capul locului că Ambasada României nu va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. Rămân la această opțiune și vă explic şi de ce rămân la această opțiune. Este o decizie pe care am luat-o în Uniunea Europeană, să nu mutăm, fiecare, separat reprezentanța, ci atunci când condițiile vor fi îndeplinite, membrii Uniunii Europene să facă acest pas împreună.

Acum, sigur, lumea continuă să întrebe: bun, care ar fi aceste condiții? Aceste condiții sunt destul de clare - statutul Ierusalimului trebuie clarificat între cei doi actori care au intrat de mulți ani pe această discuție.

Este vorba evident de Statul Israel și de Palestina, care amândoi revendică capitala în Ierusalim și lucrurile nu sunt clare deloc. Așadar, chestiunea mutării ambasadei poate fi abordată în măsura în care părțile interesate în statutul Ierusalimului, adică cei de acolo, ajung la o înțelegere și ne aduc acest lucru la cunoștință. Deci nu discutăm în viitorul apropiat despre o mutare ambasadei. “ a declarat Klaus Iohannis.

Iată ce a răspuns Klaus Iohannis la întrebarea dacă a vorbit cu Viorica Dăncilă și a convins-o să candideze la prezidențiale:

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi, referitor la acuzaţiile liderului PSD Paul Stănescu conform cărora a convins-o pe Dăncilă să candideze, că este o abordare ciudată şi că PSD este cel care a convins-o pe Viorica Dăncilă să candideze.

„Se pare foarte ciudată această abordare. Nu. PSD a convins-o pe doamna Dăncilă să candideze şi ar trebui să întrebaţi acolo de ce au convins-o să candideze, pentru că rezultatul este bine cunoscut”, a răsuns preşedintele întrebat în legătură cu acuzaţiile formulate de către secretarul general interimar al PSD.

Secretarul general interimar al PSD Paul Stănescu a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că relaţia cu Viorica Dăncilă s-a răcit când i-a cerut acesteia să nu organizeze Congres în 2019 şi să nu candideze la preşedinţie, iar deşi iniţial acceptase, fostul premier şi-a schimbat părerea în urma unei discuţii tete-a-tete cu Klaus Iohannis. Stănescu a mai afirmat că Dăncilă a vrut să-l dea afară din partid după alegerile europarlamentare.

„Cu doamna Dăncilă am avut o discuţie tete-a-tete, înainte de a accepta propunerea de a fi preşedinte executiv, după europarlamentare. Am rugat-o două lucruri: unu, să nu facem congres în 2019, ci în ianuarie-februarie 2020, şi doi, i-am spus să nu candideze. Am bătut palma, doamna a fost de acord. Înţelegerea a durat foarte puţin, şapte-opt zile cred. Am mers la Cotroceni pentru consultarea cu votul în Diaspora, în formula Dăncilă-Fifor-Stănescu-Ciolacu-Teodorovici.

După întâlnire, domnul preşedinte a rugat-o pe doamna premier să stea de vorbă cu dumneaei, câteva minute. Cred că au stat 20 de minute, dacă nu o jumătate de oră. Ajungând la Parlament, domna Dăncilă ne-a spus că vrea Congres imediat. Eu i-am spus că pe mine m-a pierdut, în condiţiile date. Eu m-am retras şi am văzut cu toţii ce a urmat“, a afirmat Stănescu astăzi la Slatina.

Alte întrebări adresate președintelui:

 Domnule Președinte, aș vrea să vă întreb în contextul în care s-a discutat despre strategia pentru viitor a NATO și elaborarea acestei strategii, știm că include această strategie o dimensiune politică. Ne puteți explica ce înseamnă această dimensiune politică și desigur ce rol joacă România în contextul în care postul de secretar general adjunct al NATO, știm bine, este ocupat de un român?
 
„Sigur, abordarea politică este absolut necesară, fiindcă NATO, care inițial a fost o alianță militară, s-a transformat ușor-ușor și a devenit mult mai mult. Între timp, NATO este o alianță care se bazează pe valori, pe valorile pe care noi le numim euroatlantice și care se găsesc în statele care fac parte din Alianță în democrații.

Acest lucru impune, evident, mai mult decât o abordare tehnică, militară, ci propune, presupune o abordare politică, ceea ce și de această dată am făcut și vom face și în continuare. NATO este deci mai mult decât o alianță militară, este o alianță de valori și aceste valori trebuie să găsească o reflecție în comportamentul politic al Alianței,“ a răspuns Klaus Iohannis.  

 În urmă cu puțin timp fostul premier Dacian Cioloș posta un mesaj pe Facebook în care vă cerea un pact național, un nou pact național pentru Educație între toate partidele politice, în care să se spună foarte clar că viitorul ministru al educației să aibă un mandat de cinci ani, indiferent dacă se schimbă sau nu guvernul. Cum vedeți această propunere?
 
„Este un lucru important să discutăm despre Educație, este un lucru extrem de important să discutăm despre Educație. Probabil și în lumina celui mai recent studiu PISA în care România a dovedit că nu a făcut progrese, dimpotrivă s-au înregistrat, în anumite domenii, regrese. Aceste chestiuni, pentru mine și pentru echipa mea, nu sunt noi. Eu am constatat, am spus-o și public la începutul primului meu mandat, că Educația din România are nevoie de o reformare profundă, are nevoie de o reașezare, drept pentru care am lansat proiectul „Romania Educată”. Este un proiect extrem de important, este un proiect despre viitorul Educației în România.

Acest proiect este în continuare în faza de dezbatere, dezbateri care se desfășoară peste tot, iar atunci când vom avea concluziile consolidate ale proiectului „România Educată” vom ajunge, cu siguranță, în faza în care voi prezenta partidelor politice acest concept despre Educația din România și atunci sigur că va fi nevoie de un larg sprijin politic pentru a implementa ceea ce va conține conceptul „România Educată”. Acest lucru, sigur, la vremea respectivă poate să fie discutat, dacă se va folosi majoritatea din Parlament care va fi atunci sau dacă se va merge spre ceva de stilul unui pact pentru educație.

Aceste lucruri sunt de o importanță deosebită și eu m-am ferit întotdeauna să aduc în discuție aceste chestiuni de importanță vitală pentru România în condiții de campanie electorală sau doar pentru a obține o „știruţă” pe Facebook.

Este important însă de subliniat în acest context că o condamnare paușală, așa cum au încercat unii ieri și alaltăieri, nu ajută pe nimeni, cum nici măsuri punctuale nu ajută sistemul, după cum am putut să vedem în ultimii ani. Avem multe școli foarte bune, avem mulți profesori foarte buni, avem copiii cu rezultate extraordinare la olimpiade de tot felul. În partea cealaltă, avem o discrepanță inadmisibil de mare între învățământul din mediul urban și învățământul din mediul rural. Avem rezultate destul de proaste la teste, precum este PISA.

Toate acestea trebuie să ne dea de gândit, dar nu într-un mod electoralist, ci într-un mod în care putem să reformăm profund întregul sistem și eu sunt foarte hotărât să merg mai departe cu „România Educată” și, la final, să avem un cadru, un concept, o legislație și o abordare care face sistemul educațional din România real și durabil mai bun,“ a declarat Klaus Iohannis.
 
Nu trebuie să ne îngrijorăm, spunea ieri ministrul Educației. Susțineți această afirmație?

„Ba trebuie să ne îngrijorăm, eu m-am îngrijorat de la început, de aceea am început proiectul „Romania Educată”. Am reiterat rezultatele foarte bune, dar și discrepanțele fantastice, fiindcă lucrurile trebuie îmbunătățite sistemic.

Aici vorbim despre probleme sistemice. Acestea nu pot fi rezolvate printr-o măsură punctuală, nici măcar printr-o lege nouă, este nevoie de o abordare integrată, nouă și este cazul să fim îngrijorați, fiindcă este vorba despre viitorul națiunii noastre,“ potrivit președintelui. 

 Pentru că vorbeați de bugetul pentru Apărare, aș vrea să vă întreb dacă există posibilitatea ca acest buget să crească, mai exact ca acel procent să nu mai fie 2%, poate chiar mai mult anul viitor.

„ În această etapă nu vom avea o creștere peste 2%, dar sigur nu putem să o excludem pentru o etapă ulterioară. Actualul Pact pe Apărare prevede că acest procentaj de 2% să fie menținut pentru cel puțin un deceniu. Acest lucru permite planificatorilor să vină cu propuneri de dotări eșalonate pe mai mulți ani, care ne pune în situația să avem achiziții importante care s-ar face dificil cu bugete făcute doar de la un an la altul. Pe de altă parte, permite un nivel superior de instruire pentru militarii noștri și în ansamblu permite o creștere semnificativă a gradului de securitate a României.

Totuși, vreau să spun în acest context un lucru care este de multe ori uitat. Noi ne dotăm, vom avea o armată tot mai performantă, însă garanția securității noastre naționale stă în NATO și în partenerul nostru strategic cel mai important, Statele Unite ale Americii. Dar, ca să facem față solicitărilor NATO, solicitărilor din țara noastră și solicitărilor din parteneriat, trebuie să fim foarte serioși și să lucrăm la instruire și la dotare, ceea ce facem.

Pe de altă parte, este adevărat că în NATO există discuții informale care încearcă să evalueze dacă este suficient procentajul de 2% sau nu. Sunt membri NATO care cheltuie mai mult de 2%. De exemplu, Statele Unite ale Americii sau chiar și mai nou, un vecin de-al nostru care cheltuie peste 3%. Aceste chestiuni, în România, nu au fost încă abordate, nu au existat discuții cu Guvernul sau cu Ministerul Apărării, pentru o creștere peste 2%, ,“ susține șeful statului

 Pentru că tot timpul ați avut o poziție în domeniul Justiției, cu privire la principalele probleme: cum vedeți posibila asumare a răspunderii de către Guvern, cu privire la două proiecte foarte importante în domeniul Justiției, pe de-o parte, desființarea Secției Speciale de Investigare a Magistraților și pe de altă parte, pensionarea anticipată a magistraților?

 Asumarea răspunderii este un instrument bun pentru legiferare delegată, mai ales în situații când e nevoie de o rezolvare urgentă, sau când avem un guvern minoritar care ar avea nevoie de foarte mult timp ca să își negocieze un câștig în Parlament. Așadar, acolo unde Guvernul va constata că este nevoie de a schimba legislația, de a promova o legislație nouă, și modalitățile uzuale nu sunt fezabile, este foarte probabil să se abordeze tema și prin asumarea răspunderii.

Este posibil, este o discuție care se poartă la nivel de Guvern, am fost informat. De exemplu, pentru a rezolva chestiunea pensionării anticipate, o măsură care, sigur, poate fi discutată, dar s-a mers mult prea departe în actuala legislație, iar desființarea Secției Speciale ar fi de dorit să se facă în procedură parlamentară uzuală, dar dacă nu se reușește, şi această chestiune se poate, cel puțin teoretic, se poate rezolva prin asumarea răspunderii.

Luați în calcul consultarea partidelor pe tema anticipatelor?

 „Nu voi face consultări oficiale, ci voi avea discuții informale cu lideri politici,“  a răspuns Klaus Iohannis. 

Președintele a mai afirmat ca își dorește fie prin lege, fie prin asumare sau ordonanță de urgență, modificarea legii, astfel încât primarii să fie aleși în doua tururi de scrutin iar președinții de Consilii Județene din rândul acestora și nu prin vot direct.

Cum garantați că numirile în fruntea parchetelor (PG, DNA, DIICOT) nu vor fi rezultatul unui troc politic? 

 „Vă garantez eu că numirile șefilor parchetelor nu vor fi rezultatul unui troc politic, pentru că vor ajunge la mine,“  a declarat Klaus Iohannis. 

Întrebare referitoare la spațiul cosmic 

„Vom evalua cu partenerii cum poate fi folosit spațiul cosmic de adversari noștri și cum putem contracara,“ a răspuns Klaus Iohannis.

Întrebare referitoare la defrișări

 ​Președintele Klaus Iohannis susține că datele privind tăierile din pădurile României "sunt de speriat", fiind nevoie de măsuri ferme pentru stoparea defrișărilor ilegale. Șeful statului a avut o discuție în acest sens cu Ministrul Mediului.

"Am discutat mult pe această temă. Personal îmi doresc să mă implic foarte mult pentru că îmi doresc ca aceste tăieri ilegale să fie stopate. (...) E nevoie de măsuri ferme, la nivel de minister care să repună Garda de mediu în funcțiune. Datele sunt de speriat. O cantitate egală de lemn care se taie legal se taie și ilegal. Asta trebuie să înceteze. Ministrul mediului a venit cu propuneri care se pot transforma în legislație", a spus președintele.

Iohannis a precizat că problema tăierilor ilegale a fost discutată în CSAT și s-a adoptat o hotărâre cadru, însă "aceste chestiuni nu s-au pus în practică pentru că PSD nu a dorit."

Ați primit între timp de la Guvern posibile informări cu privire la acel pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor astfel bugetul pe anul viitor să se încadreze în acea limită de 3 sau 3,5%?

„N-am avut încă nicio discuție pe bugetul pe anul viitor, concretă, decât de principiu,“ a declarat Klaus Iohannis.

Și de principiu excludeți să existe tăieri salariale sau introduceri de noi taxe, sau posibile înghețări de salarii?
 
„Nu vor exista. Cu certitudine, nu vor exista tăieri de salarii. Nici nu intră în discuție așa ceva,“ a asigurat Klaus Iohannis.