Geopolitica petrolului și apelurile la pace Președintele Kazahstanului cere înghețarea războiului din Ucraina, în timp ce România adoptă măsuri de criză pe piața carburanților

Un val de unde de șoc geopolitice și economice provocate de războiul ruso-ucrainean și tensiunile globale reconfigurează agenda diplomatică și politicile energetice din Europa de Est până în Asia Centrală.

Aflate la intersecția intereselor strategice și a rutelor comerciale de țiței, Kazahstanul și România reacționează ferm: în timp ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev îi cere direct lui Vladimir Putin înghețarea conflictului militar, Parlamentul de la București votează în sesiune extraordinară măsuri de urgență pentru protejarea pieței carburanților și scăderea graduală a accizei la motorină.

Președintele Kazahstanului, apel direct către Putin: „Probabil a sosit momentul să înghețăm acest conflict”

Aflat la Omsk pentru o întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin, președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokaev, a lansat un îndemn neașteptat de ferm privind oprirea ostilităților din Ucraina. Liderul de la Astana a pledat pentru stoparea luptelor și reluarea dialogului pe baza negocierilor purtate în primăvara anului 2022.

„Probabil că a sosit momentul să înghețăm acest conflict și să revenim la formula Istanbul, întrucât acolo s-au obținut rezultate semnificative”, i-a transmis Tokaev lui Putin, adăugând că încetarea focului trebuie realizată „în mod natural, sub garanțiile marilor puteri, inclusiv ale Rusiei”, pentru a avansa spre o pace durabilă.

Tokaev a subliniat totodată că natura războiului ruso-ucrainean este una „interstatală și dificil de înțeles” pentru comunitatea internațională, comparând situația cu alte litigii regionale ale căror origini istorice erau clare.

Deși Kazahstanul menține o alianță strategică și relații economice strânse cu Moscova, țara din Asia Centrală și-a păstrat o poziție de neutralitate strictă față de invazie. Tokaev a refuzat anterior să recunoască anexarea de către Rusia a regiunilor ucrainene Donețk și Lugansk, transformând Astana într-un mediator atipic pe scena post-sovietică.

Cazicatul, victimă colaterală: Atacurile cu drone asupra portului Novorossiisk și blocajul petrolier

Nevoia Kazahstanului de a vedea conflictul înghețat are și o puternică miză economică. Țara a devenit o victimă colaterală a războiului, după ce infrastructura navală și stațiile de pompare din portul rus Novorossiisk au fost vizate în mod repetat de atacuri ucrainene cu drone.

Prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC / Consorțiul Conductelor din Marea Caspică) se tranzitează peste 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului. Săptămâna trecută, livrările au fost din nou suspendate temporar în urma unui atac cu drone asupra unui petrolier aflat în apropierea punctelor de încărcare.

Luni, Ministerul Energiei din Kazahstan a confirmat că operațiunile de încărcare au fost în cele din urmă reluate:

• Preluarea țițeiului a reînceput pentru marile companii internaționale (inclusiv giganții americani Chevron și ExxonMobil, care operează la zăcământul Tengiz).
• Petrolierele SEAMAJESTY și MILOS au ancorat la terminalul CPC din Novorossiisk și se află în proces de încărcare.

Perturbările de pe această rută afectează în mod direct securitatea energetică a Europei și a României, țară care importă cantități semnificative de țiței de proveniență kazahă.

Măsuri de urgență în România: Senatul a adoptat ordonanța pentru reducerea accizei la motorină și declararea stării de criză

Pe fondul volatilității internaționale a cotațiilor țițeiului — amplificată de riscurile din Marea Neagră și de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu — Senatul României a adoptat luni, în sesiune extraordinară, un proiect de lege crucial pentru protejarea economiei naționale. Actul normativ a fost votat cu o majoritate covârșitoare (116 voturi „pentru” și 8 abțineri).

Proiectul instituie starea de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere (benzină și motorină) pe teritoriul României până la data de 31 octombrie inclusiv, cu posibilitatea de prelungire succesivă prin hotărâre de Guvern în tranșe de câte 3 luni.

A) Când se activează starea de criză?

Conform legii, situația de criză se declară în cazul intervenirii unor perturbări grave produse de conflicte armate sau întreruperi de lanțuri de aprovizionare, îndeplinind cel puțin unul dintre următoarele criterii:

1. Cotația Brent: Creșterea cu cel puțin 20% a cotațiilor țițeiului Brent (calculată pe o perioadă de 30 de zile consecutive față de media ultimului an).
2. Prețul la pompă: Creșterea cu cel puțin 20% a prețului mediu la pompă al benzinei sau motorinei standard (raportată la media ultimelor 12 luni).
3. Aprovizionarea: Riscul iminent de întrerupere a alimentării pieței interne cu țiței și carburanți, confirmat de Consiliul Concurenței, Ministerul Energiei sau Comisia Europeană.

B) Mecanismul de reducere graduală a accizei (între 5% și 25%)

Sursa principală de sprijin pentru populație și transportatori o reprezintă introducerea unui mecanism temporar de reducere a accizei la motorină.

• Diminuarea accizei se va aplica gradual, în cuantum cuprins între 5% și 25%, în funcție de analizele bilunare efectuate de Ministerul Finanțelor.
• Evaluarea se va face de două ori pe lună, analizând evoluția cotațiilor internaționale Platts și prețurile de la pompă.
• Dacă indicatorii de criză revin la normal, reducerea accizei scade automat la 0%, iar la finalul stării de criză mecanismul încetează de drept.

C) Control strict pe exporturile de combustibil

Pe durata stării de criză, operatorii economici din România nu vor mai putea încheia sau executa contracte de export ori de livrare intracomunitară de motorină și țiței decât cu aprobarea prealabilă și expresă a Ministerului Energiei și Ministerului Economiei, măsură menită să prevină riscul de desincronizare sau deficit pe piața internă.

După votul favorabil din Senat (prima instanță sesizată), proiectul de lege a fost trimis Camerei Deputaților, care este for decizional.