FOTO+VIDEO. Fracturi în turismul din județul Constanța Operatorii economici declară că este „jihad economic pe litoralul românesc!”

„Obiectivul principal nu este sancțiunea, ci prevenția!

Sezonul estival 2026 este despre atenție sporită, protecția turiștilor, respectarea accesului liber, neîngrădit și protejarea imaginii turismului românesc.”

Președintele OMD face apel în primul rând către operatorii economici:

„Vreau un model de turism bazat pe legalitate!

Abaterile vor aduce măsuri proporționale, însă nu vreau sa interzic funcționarea unor operatori, dar vreau un litoral sigur, ordonat și foarte bine organizat!”

Întâlnirea fiind deschisă operatorilor, George Măndilă le-a sugerat să aducă propuneri, fiind o întâlnire care pune bazele unele turism eficient pe litoral, însă a menționat să nu o trateze ca pe o glumă sau cu lipsă de seriozitate pentru că este vorba în primul rând de imaginea lor, apoi a turismului românesc.
 
Operatorii economici de plaje versus autorități: au operatorii sprijin în problemele reale sau se învârt într-un blocaj birocratic?

În urma discuțiilor purtate ca dialog, Claudiu Iorga Palaz, venit în calitate de operator de plajă, a expus probleme cu care se confruntă, cerând lămuriri de la Sorin Mănăilă, director general de control în cadrul Ministerului Turismului și care, în luna mai a acestui an coordonează pregătirile pentru sezonul estival pe litoral, gestionând relația cu operatorii economici.

Claudiu Iorga Palaz descrie starea de tensiune în care se află operatorii economici de plaje atunci când autoritățile locale și reprezentanții ministerelor nu aduc soluții reale la problemele lor.

Acesta contestă modul de calcul al zonei libere de plajă, reprezentată de procentul de 30%.
El cere, așadar, ca acest procent să fie raportat strict la suprafața închiriată de operator, nu la o bază de calcul generală care dezavantajează afacerile de pe litoral.

Infrastructura sanitară modernă a plajelor: sunt operatorii economici blocați de lipsa autorizațiilor?

Problemele ridicate de Claudiu Iorga Palaz vizează totodată și blocajul birocratic care împiedică dotarea plajelor cu infrastructură sanitară modernă.

Acesta susține că operatorii sunt blocați de lipsa autorizațiilor de branșare la rețeaua publică de canalizare, fiind obligați să apeleze la soluții alternative.
 
Mai mult, acesta solicită și modificarea actului normativ pentru sancțiuni ale poliției privind turiștii care nu respectă zona de cearceafuri și dorește o asigurare de obligație a traseelor, împreună cu sprijinul poliției în aceste cazuri.

În mod expres, subliniază faptul că poliția nu are un cadrul legal pentru a sancționa persoanele care nu respecta zona.

Palaz vizează conflictul direct dintre necesitatea igienei (curățarea toaletelor/plajelor) și normele stricte de mediu care interzic orice formă de deversare pe nisip.
Mai precis, susține că Garda de Mediu intervine ulterior cu sancțiuni tot către ei, operatorii, care încearcă să nu aibă deversări necontrolate și să aibă toalete ecologice pentru turiști.

Un alt operator economic, Nelu Cosma,  membru cofondator RESTO, vorbește despre sumele exorbitante care li se aplică sub formă de sancțiuni, de exemplu 10.000 de euro, afirmă el.

Dorește, de asemenea, ca operatorii să fie în legalitate, spunând că ei vor mai mult decât pot oferi cei din instituțiile OMD și Ministerul Turismului.

„Ministerele (Apelor, Turismului) încasează doar bani, fără să ofere nimic!

Ne dorim doar să fim în legalitate, dar nu avem niciun suport!

La momentul acesta este jihad economic pe litoralul românesc!”, Nelu Cosma.