De la banca universității la bordul navei. Cum își pregătește Constanța viitorii navigatori

Constanța rămâne unul dintre cele mai importante centre de pregătire pentru viitorii specialiști din domeniul naval din România.

Pentru un absolvent de liceu care își dorește o carieră pe mare, două dintre cele mai importante opțiuni sunt Academia Navală „Mircea cel Bătrân” și Universitatea Maritimă din Constanța.

Deși ambele instituții pregătesc specialiști pentru domeniul maritim, traseele educaționale și profesionale sunt diferite. Una pune accent pe disciplina și specificul militar, în timp ce cealaltă oferă un parcurs civil orientat către industria internațională de shipping.

 

Academia Navală „Mircea cel Bătrân” – disciplină militară și pregătire navală

Academia Navală „Mircea cel Bătrân” este una dintre instituțiile de referință pentru pregătirea specialiștilor din domeniul naval.

Specificul Academiei este legat de pregătirea militară, ceea ce înseamnă că cei care aleg această direcție intră într-un sistem caracterizat printr-un regim mai riguros, disciplină și reguli specifice mediului militar.

În același timp, Academia are și programe de studii civile, ceea ce permite pregătirea unor specialiști pentru domeniul maritim și naval fără ca traseul profesional să fie exclusiv unul militar.

Oferta instituției include domenii precum navigația, hidrografia, echipamentele navale, electromecanica navală, sistemele electroenergetice și managementul naval.

Pentru cei care își doresc o carieră în Forțele Navale Române, această instituție reprezintă una dintre principalele căi de formare.


Academia Navală "Mircea cel Bătrân" își are sorgintea în Școala Flotilei, înființată prin Decizia Ministerului de Război nr. 15 din 17 noiembrie 1872, cu sediul la Galați. Pe parcursul a doi ani de studiu, în această instituție s-au pregătit ofițeri și subofițeri care au îndeplinit diferite funcții de la bordul navelor Marinei Militare, dar și ale Flotei Comerciale Române. Ulterior, învățământul superior de marină a evoluat sub diferite denumiri, conform organizărilor și reorganizărilor învățământului militar. După 1878, o parte a ofițerilor de marină au provenit de la școlile armatei de uscat, îndeosebi de la Școala Militară de Artilerie, Geniu și Marină.

Pentru pregătirea specială de marină a ofițerilor repartizați în flota militară la școlile militare, la 26 februarie 1896 s-a înființat Școala de Aplicație a Sublocotenenților de Marină, ce a funcționat la Galați până în anul 1901, când a fost mutată la Constanța. La 29 octombrie 1909, Școala de Aplicație a Sublocotenenților de Marină a fost organizată pe alte baze, superioare din punct de vedere teoretic și practic, primind denumirea de Școala Navală Superioară. Ea a funcționat la Constanța până la Primul Război Mondial.

După război, secția de marină din Școala de Artilerie, Geniu și Marină și-a reluat activitatea la 9 iunie 1920, prin decizia ministrului de război. Această secție fiind mutată la Constanța, a fost reorganizată într-o instituție de învățământ superior complexă, cu denumirea de Școala Navală, care a funcționat începând cu anul de învățământ 1925-1926, cu unele întreruperi până în anul 1939-1940, având și o secție pentru elevii cu termen redus (T.R.). Pentru formarea personalului specializat necesar navelor comerciale, la 1 octombrie 1938, în cadrul Școlii Navale s-a înființat Secția Marinei de Comerț.

După al Doilea Război Mondial, instituția și-a schimbat denumirea în Școala Navală și Școala de Maiștri (martie-decembrie 1948), Școlile Marinei Militare (decembrie 1948 - iunie 1950), Școala de Ofițeri de Marină (iunie 1950 - 1952), Școala Militară de Marină (1952 - 1954), Școala Militară Superioară de Marină (1954 - 1968). La 1 septembrie 1959, reînnodând o tradiție, s-a reînființat Secția Marinei Comerciale.


Începând cu 1 ianuarie 1969, s-a schimbat din nou denumirea în Școala de Ofițeri Activi de Marină "Mircea cel Bătrân", continuând să pregătească, pe parcursul a patru ani, ofițeri pentru Marina Militară și Marina Comercială. Atribuirea numelui domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418) școlii a produs o reală bucurie în rândul corpului profesoral și al elevilor, întrucât, sub cârmuirea marelui voievod, Dobrogea, străvechi pământ românesc, s-a reunit cu Țara Românească, ce își recâștiga astfel ieșirea la Marea Neagră, realitate istorică ce semnifică, în fond, perenitatea prezenței românești pe litoralul vest-pontic.

La 29 august 1973, Școala Militară de Ofițeri Activi de Marină a fuzionat, prin Decretul Consiliului de Stat, cu Institutul de Marină Civilă, creat în 1972, noii instituții de învățământ superior atribuindu-i-se numele de Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân".

Prin Hotărârile de Guvern nr. 406 din 23 aprilie și 551 din 17 mai 1990, Institutul de Marină a fost reorganizat ca urmare a consecințelor Revoluției din decembrie 1989, înființându-se Academia Navală "Mircea cel Bătrân", instituție militară de învățământ superior de specialitate.
 
 

Universitatea Maritimă din Constanța – traseul civil către industria shippingului

Universitatea Maritimă din Constanța are un profil civil și este orientată în principal către pregătirea specialiștilor pentru industria maritimă și pentru piața internațională a transporturilor.

Printre domeniile de studiu se află navigația și transportul maritim și fluvial, ingineria și managementul, electromecanica și alte specializări conexe sectorului naval.

Pentru un tânăr care își dorește să lucreze în companii de shipping, pe nave comerciale sau în domenii conexe transportului maritim, traseul civil poate reprezenta o alternativă la cariera militară.

Un avantaj important îl reprezintă posibilitatea de a urmări o carieră într-o industrie profund internaționalizată, în care angajatorii pot proveni din numeroase state, iar navele operează pe rute din întreaga lume.

Scurt Istoric

Flota comercială proiectată la începutul anilor 1970 avea nevoie de un număr sporit de ofițeri. De aceea, la sfârșitul anului 1971, s-a luat decizia înființării, la Constanța, a Institutului de Marină Civilă. Echipa de specialiști care a lucrat la întocmirea planului de învățământ și a programelor analitice era alcătuită din clc. Gheorghe Balaban, clc. Anton Beziris și comandor în rezervă Andrei Tudorică. Toți trei erau autori renumiți de lucrări în domeniul navigației. Institutul și-a deschis porțile în toamna anului 1972 ca urmare a Decretului Consiliului de Stat nr.38 din 4 februarie 1972 având statut de instituție de învățământ superior cu personalitate juridică pentru pregătirea ofițerilor din marină comercială. Cursurile se țineau în actualul local al Școlii nr. 43, de pe str. Unirii, nr. 22, iar studenții au fost cazați la căminele Institutului Pedagogic Constanța.

În anul 1973 prin Decretul Consiliului de Stat nr. 502 din 9 august, Institutul de Marină Civilă Constanța se unește cu Școala Militară de Ofițeri Activi de Marină și formează Institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” Constanța.

La data de 6 februarie 1990 a fost emisă Hotărârea Guvernului privind înființarea Institutului de Marină Civilă, semnată de prim ministrul în funcție la acea dată, domnul Petre Roman, prin care „Facultatea de Electromecanică Navală” și „Facultatea de Navigație” a Marinei Civile trec din cadrul Institutului de Marină “Mircea cel Bătrân” din subordinea Ministerului Apărării Naționale la Ministerul Învățământului, înființându-se Institutul de Marină Civilă, cu sediul în municipiul Constanța. La Facultatea de Electromecanică Navală durata studiilor era de 5 ani, iar absolvenții primeau diploma de inginer electromecanic sau inginer electrotehnic, precum și brevetul de ofițer maritim în specialitatea respectivă. La Facultatea de Navigație a Marinei Civile durata studiilor era de 4 ani, iar absolvenții primeau diplomă și brevet de ofițer maritim navigator.

Astfel, Institutul de Marină Civilă constituit la acea vreme, a preluat atât studenții secțiilor de marină comercială, cât și cadrele didactice, care au asigurat pregătirea universitară a acestora. Odată cu aceștia s-a trecut în patrimoniul institutului tradiția și competențele vechiului institut. În ședința de constituire au fost aleși Gavrilă Rican primul Rector al Instiutului, precum și Moise Nicolae Romulus primul decan al Facultății de Navigație, și Lucian Băluț primul decan al Facultății Electromecanică.

Noua instituție înființată își desfășura activitatea în imobilul care a aparținut fostelor Comitete și Instituții de Partid, având în dotare și 2 nave laborator: nava școală cargou „Neptun” și „Someș”.

Încă de la înființare, structura instituției a cunoscut o serie de schimbări prin care s-a realizat o adaptare la cerințele de instruire ale tinerilor, precum și la oferta și necesitățile identificate pe piața muncii. Începând cu promoția 1991, absolvenții Institutului de Marină Civilă puteau obține brevetul de ofițer maritim III (punte, mașină, electric). Examenul se organiza separat de examenul de absolvire și se desfășura sub egida Inspectoratului de Stat al Navigației Civile având loc de desfășurare Centrul de Perfecționare al Lucrătorilor din Marina Civilă.

Celor două facultăți li s-a adăugat în anul 1992, Colegiul Universitar de Navigație Fluvială (inițial), după care a dobândit acreditare, numindu-se Colegiul Universitar de Navigație Fluvială și Maritimă. Colegiul avea inițial trei specializări: Navigație Fluvială, Electromecanică Fluvială și Radioelectronică cu durata de trei ani. Absolvenții acestei forme de învățământ puteau susține examen de brevet pentru ofițer III. În prezent, ca urmare a modificărilor aduse de Procesul de la Bologna, Colegiul universitar s-a desființat.

La data de 9 februarie 1996 în ședința Senatului a fost aprobat textul primei Charte a Institutului de Marină Civilă, expresie a autonomiei universitare și a libertății academice a membrilor comunității academice. Charta universitară statuează principiile și strategia dezvoltării universității, drepturile și obligațiile comunității academice.

Institutul de Marină Civilă, ca urmare a H.G. nr. 85/2000, și-a schimbat denumirea în Universitatea Maritimă din Constanța iar acreditarea specializărilor universității a fost reconfirmată prin H.G. nr.696 din 17 august 2000.

Alături de activitatea didactică, misiunea universității este completată de activitatea de cercetare în parteneriat cu mediul economic, serviciile publice, sectorul privat și alte institute de cercetare sau centre universitare. Prin colaborarea cu autoritățile publice locale, Universitatea Maritimă din Constanța a contribuit la dezvoltarea economică regională, dezvoltarea socială și sustenabilitatea mediului. Din 2004 până în prezent UMC a desfășurat 44 de proiecte de cercetare în calitate de beneficiar sau partener.

Proiectul maritim RoNoMar câștigat de universitate (4.7 milioane euro) a constituit un sprijin pentru înființarea unui Incubator de Afaceri care oferă consultanță în domeniul maritim, pentru creșterea mobilităților de studii și practică pentru studenți și profesori, precum și pentru achiziționarea de echipamente specifice. Pentru asigurarea practicii ambarcate a studenților, Biroul Programe Comunitare din cadrul UMC se ocupă din 2007 de desfășurarea proiectelor cu finanțare europeană de tip Lifelong Learning și ERASMUS. Până în prezent un număr mediu de 140 de studenți au efectuat anual stagiu de pregătire în plasamente de practică în cadrul programului ERASMUS.

Universitatea Maritimă din Constanța a asumat un rol activ în comunitatea maritimă internațională, încheind o serie de protocoale bilaterale cu universități de profil, atât pentru asigurarea schimbului de studenți și cadre didactice, cât și pentru înlesnirea schimbului de experiență în domeniul maritim. Universitatea este membru activ al Asociației Internaționale a Universităților de Marină (IAMU), care reunește 57 de instituții din toată lumea. IAMU este vocea cea mai autorizată în promovarea unui învățământ de calitate și standardizarea curriculumului și a modalității de certificare a absolvenților la nivel mondial.

În perioada 2012-2013 Universitatea Maritimă din Constanța a asigurat președinția acestei prestigioase asociații prin domnul Prof.univ.dr.ing. Cornel Panait. În octombrie 2013 universitatea noastră a găzduit cea de-a 14-a Adunare Generală Anuală a IAMU, a cărei temă a fost “Noi alternative tehnologice pentru creșterea eficienței economice”. Evenimentul s-a bucurat de prezența a peste 100 de participanți din peste 40 de instituții.

 

Rigoare militară versus piața internațională a shippingului

Diferența dintre cele două instituții nu trebuie privită doar prin prisma materiilor studiate, ci mai ales prin tipul de carieră pe care îl urmărește absolventul.

Un tânăr care își dorește o carieră militară și este atras de disciplina, structura și valorile specifice Forțelor Navale poate găsi la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” traseul potrivit.

În schimb, pentru un absolvent interesat de nave comerciale, companii internaționale, transport maritim și o carieră în industria globală de shipping, Universitatea Maritimă poate reprezenta o opțiune atractivă.
 

Agențiile de crewing, o verigă importantă pentru viitorii navigatori

Constanța are și un avantaj important prin ecosistemul maritim dezvoltat în jurul portului și al industriei navale.

Agențiile de crewing, care recrutează și gestionează echipaje pentru nave operate de companii internaționale, reprezintă una dintre principalele punți dintre pregătirea universitară și piața muncii.

Pentru absolvenți, accesul la primul contract de îmbarcare este un moment esențial al carierei. Veniturile din domeniul maritim pot fi atractive, însă acestea diferă considerabil în funcție de poziția ocupată la bord, companie, tipul și dimensiunea navei, pavilion, ruta operată, certificări și experiență.

Astfel, promisiunea unei cariere cu venituri de ordinul miilor de euro trebuie privită în contextul întregului parcurs profesional și al responsabilităților asociate fiecărei funcții.

 

Două instituții, două trasee profesionale

Pentru absolvenții de liceu din Constanța și din restul țării, alegerea dintre cele două instituții nu înseamnă neapărat alegerea între „o școală bună” și „o școală mai puțin bună”, ci între două trasee profesionale diferite.

Academia Navală „Mircea cel Bătrân” vine cu specificul militar și cu posibilitatea unei cariere în sistemul naval militar, în timp ce Universitatea Maritimă din Constanța oferă un traseu civil orientat către industria maritimă și piața internațională.

În ambele cazuri, pregătirea profesională este doar începutul drumului. Pentru a ajunge ofițer și, ulterior, comandant de navă, absolventul trebuie să parcurgă etapele profesionale și de certificare specifice domeniului maritim.

Pentru un oraș-port precum Constanța, cele două instituții reprezintă două dintre principalele porți de intrare către o industrie în care cariera poate continua atât pe mare, cât și ulterior la uscat, în companii de shipping, porturi, logistică, administrație sau alte domenii conexe.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.




Citește și:

Farul de la malProvocările invizibile ale femeilor care luminează drumul spre casă al navigatorilor din Constanța